Închiderea frontierelor terestre ale Spațiului Schengen nu are o justificare pur socială sau economică. Pentru Putere, pericolul e altul.
Germania și Franța introduc controale la frontieră, anulând, pe o perioadă de timp, Schengenul. În acest context, Comisia Europeană va propune, pe parcursul noului său mandat, măsuri de înăsprire a poziției UE cu privire la migrație, ca răspuns la presiunile guvernelor din bloc pentru care sosirile ilegale au devenit o problemă politică și de securitate majoră.
Ursula von der Leyen, care conduce brațul executiv al Uniunii Europene, a scris liderilor UE care se adună pentru a discuta despre migrație în perioada 17-18 octombrie că instituția intenționează să abordeze 10 probleme pentru a ajuta cele 27 de țări ale blocului să facă față provocărilor legate de migrație.
”În viitorul mandat, Comisia... va continua să... se asigure că suntem echitabili și fermi în ceea ce privește migrația, abordând ceea ce suntem cu toții de acord că este o provocare europeană”, a scris ea. Noul mandat al Comisiei va începe probabil la 1 decembrie.
Vârful crizei migrației a fost în 2015, când 1 milion de migranți au ajuns în Europa. Anul trecut, au fost mai puțin de o treime! Totuși, subiectul este foarte sensibil și influențează alegerile din majoritatea țărilor europene, alimentând sentimentul alegătorilor de extremă dreapta, arată Reuters.
Germania, precaută față de reacția opiniei publice împotriva migrației ilegale înaintea alegerilor din septembrie, a introdus controale la frontieră cu toți vecinii săi, suspendând libertatea zonei Schengen. Franța, Danemarca, Suedia, Austria, Italia și Slovenia au introdus, de asemenea, controale la frontieră.
Polonia, care are programate alegeri prezidențiale în mai, dorește să suspende temporar drepturile de azil pentru migranții care trec din Belarus, aliată Rusiei, o mișcare pe care mulți o consideră o încălcare a Cartei drepturilor fundamentale a UE. Confruntată cu migranții împinși peste granița din Rusia, Finlanda a suspendat astfel de drepturi de azil în iulie.
UE a convenit în luna mai asupra unui nou set de reguli și procese pentru gestionarea migrației, numit Pactul privind migrația, dar implementarea sa completă nu este programată până la jumătatea anului 2026, lăsând blocul într-o perioadă de tranziție complicată.
În scrisoarea adresată liderilor europeni, von der Leyen a propus să accelereze implementarea pactului, pentru a ajuta guvernele să își gestioneze mai bine sistemele de înregistrare și primire.
Ar ajuta la procedurile de azil din cazurile de securitate și la cererile de azil abuzive sau nefondate la frontiere și ar elimina lacunele între procesele de azil și de returnare, a spus ea.
Ea a propus, de asemenea, să încheie mai multe acorduri cu țările din care provin migranții sau prin care tranzitează pentru a-i opri acolo, similar acordurilor UE cu Turcia, Tunisia sau Libia, ale căror guverne obțin bani de la UE pentru a reduce traversările ilegale și contrabanda.
Von der Leyen a menționat Egiptul, Marocul, Algeria, Mauritania, Senegal și Mali în acest sens. Într-o schimbare de politică din anii precedenți, a propus ca migranții care nu au dreptul de a rămâne în UE să fie trimiși în „noduri de întoarcere” în țări din afara UE, care vor încheia acorduri în acest sens.
Ea a citat ca un posibil model acordul dintre Italia și Albania, conform căruia Italia poate trimite până la 36.000 de migranți ilegali pe an la două unități din Albania unde ar aștepta deportarea. Prima navă italiană care transporta migranți în Albania a plecat luni.
Politica UE privind returnările va fi revizuită pentru a se asigura că migranții care sunt expulzați dintr-o țară din UE nu se mută pur și simplu în alta pentru a evita deportarea. Vor exista, de asemenea, reguli mai stricte pentru persoanele care prezintă un risc de securitate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News