Adevărata MIZĂ a partidelor mici la alegerile prezidențiale. De ce candidează politicienii fără șanse la președinție
Klaus Iohannis, Dan Barna, Viorica Dăncilă și, de astăzi, Mircea Diaconu sunt principalii candidați ai României la alegerile prezidențiale. Pe lângă cei patru mari candidați la alegerile prezidențiale sunt și candidați care reprezintă partidele mai mici. De ce candidează reprezentanți ai partidelor mici la alegerile prezidențiale, deși n-au șanse să ajungă președintele României?
Înainte cu nici un an de alegerile locale și cele generale, campania de la alegerile prezidențiale poate fi cea mai bună campanie publicitară pentru partidele mici, pe bani care ulterior vor fi rambursați de AEP, potrivit legii 334/2006. Riscul e unul singur: 3%. Vor fi rambursați banii doar pentru partidele al cărui candidat depășește 3% la alegerile prezidențiale.
Rambursare în 90 de zile. Singura condiție
Articolul 48 din legea 334/2006 prevede că în cel mult 30 de zile de la alegeri, AEP ”rambursează partidelor politice, alianţelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, respectiv candidaţilor independenţi, pe baza documentelor justificative furnizate de mandatarul financiar în cel mult 30 de zile de la data alegerilor, sumele aferente cheltuielilor efectuate la nivel naţional în cazul în care partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală, organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, respectiv candidatul independent a obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel naţional.”
Dacă partidul sau alianța nu a obținut 3% din voturi, AEP rambursează ”numai sumele aferente cheltuielilor efectuate la nivelul circumscripţiei electorale judeţene, de sector sau a municipiului Bucureşti, în care acesta a obţinut minimum 3% din voturile respective, după caz.”, ”Sumele cheltuite suplimentar, la nivel central, de către partidul politic, alianţa politică şi organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se rambursează numai în cazul în care acestea au obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel naţional.”
Limita de rambursare
Există și o limită cu privire la rambursare: ”Art. 48 (12) Autoritatea Electorală Permanentă validează şi rambursează, în limita plafoanelor stabilite la art. 37 şi art. 38 alin. (2), sumele aferente cheltuielilor efectuate în circumscripţiile electorale, precum şi cele efectuate la nivel central, pentru care s-a constatat că respectă destinaţiile prevăzute de art. 38 alin. (2) şi nu sunt finanţate din alte surse decât cele prevăzute de lege.”
Articolul 37 al legii prevede că ”limitele maxime ale cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală sau pentru referendum într-o circumscripţie electorală naţională sau într-o circumscripţie electorală judeţeană/a municipiului Bucureşti/externă, după caz, trebuie să se încadreze în limitele maxime ale contribuţiilor pentru campania electorală sau pentru referendum, prevăzute la art. 28 - 31 pentru circumscripţia electorală respectivă.”
Iată care sunt limitele maxime ale contribuțiilor, potrivit articolului:
a) 60 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau de senator;
b) un salariu de bază minim brut pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local al comunei;
c) 3 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local al oraşului;
d) 5 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local al municipiului;
e) 30 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local al municipiului reşedinţă de judeţ;
f) 50 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul de sector al municipiului Bucureşti;
g) 500 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la Consiliul General al Municipiului Bucureşti;
h) 100 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul judeţean;
i) 5 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar al comunei;
j) 7 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar al oraşului;
k) 10 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar al municipiului;
l) 50 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar al municipiului reşedinţă de judeţ;
m) 100 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar de sector al municipiului Bucureşti;
n) 200 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de preşedinte al consiliului judeţean şi de primar al municipiului Bucureşti;
o) 750 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de parlamentar european;
p) 20.000 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru candidatul la funcţia de Preşedinte al României.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
