Deseori, atunci când debitul Dunării este scăzut, Centrala Nucleară de la Cernavodă întâmpină probleme și există riscul să nu poată funcționa. Cu toate acestea, nu debitul este principala problemă pentru funcționarea unităților, potrivit lui Ioan Jelev, ministru al Mediului în 1990.
Ioan Jelev, ministru adjunct al Mediului în perioada ianuarie - iulie 1990, a explicat care este problema reală a Centralei de la Cernavodă și care erau planurile pentru ca aceasta să beneficieze un volum optim de apă:
„Și aceasta de la Turnu Măgurele (n.r. hidrocentrală) ar putea să aibă efect benefic și pentru activitățile de pe malul drept al Dunării, ca de altfel și pentru centrala de la Cernavodă. Aceasta a fost gândită pentru atunci când s-ar fi realizat așa-numita acumulare de la Măcin. Era preconizată o acumulare acolo care să poată asigura nivelul necesar. Problema la Cernavodă nu e atât despre scăderea debitului, cât a nivelului. Anumite scăderi ale debitului duc la niște volume care nu mai pot asigura un nivel necesar constructiv pentru preluarea apei. Toate aceste lucrări au efecte și avantajoase, dar și dezavantajoase“, a spus Ioan Jelev, ministru adjunct al Mediului în 1990
Centrala de la Cernavodă este unica centrală nucleară din România și inițial a avut prevăzute cinci reactoare nucleare. Primul dintre acestea a fost finalizat în anul 1996 și are o putere electrică instalată de 706 MW. Începând cu anul 2007 funcționează și Unitatea II a Centralei Atomoelectrice de la Cernavodă. Reactoarele folosite pentru producerea energiei electrice sunt cunoscute sub numele de CANDU.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News