Prizonierii de la penitenciarul Olenivka au fost tratați inuman de către separatiștii pro-ruși, înainte ca peste 50 să moară în explozia din 29 iulie.
Povestirile unei prizoniere de război de la Olenivka, Ucraina, au ajuns într-un articol din The Guardian.
„Țipetele soldaților care erau torturați, celule de detenție supraaglomerate, condiții inumane, intimidări și crime. Comunicațiile cu lumea din exterior au fost inexistente, iar zilele erau numărate pe un calendar artizanal făcut dintr-o cutie de ceai”.
Asta a povestit prizoniera Anna Voroșeva, o antreprenoare ucraineană în vârstă de 45 de ani, despre lagărul de detenție în care zeci de soldați ai Ucrainei au murit arși luna trecută.
100 de zile a petrecut Anna în Olenivka, după ce a fost reținută la jumătatea lunii martie la un punct de trecere făcut de separatiștii pro-ruși din Donețk. Ea încerca să livreze ajutoare umanitare în orașul său de baștină, Mariupol. Separatiștii au arestat-o pentru „terorism” și au dus-o la Olenivka într-o dubă de poliție supraaglomerată.
Aflată acum în Franța și în proces de recuperare, Anna Voroșeva spune că nu are nicio îndoială că Rusia a ucis prizonierii de război „în mod cinic și deliberat”. „Vorbim despre o răutate absolută”, a explicat ea.
29 iulie a fost ziua în care oamenii de acolo au murit într-o explozie misterioasă și dezastruoasă. Moscova acuză Ucraina că i-a ucis cu rachetele Himars, în timp ce imaginile din satelit și investigațiile independente arată că soldații și-au găsit sfârșitul după ce o bombă a fost detonată din interior.
Rusia a transmis că 53 de prizonieri au murit, iar alți 75 au fost răniți. Ucraina nu a putut confirma aceste numere și a cerut o anchetă. Victimele făceau parte din batalionul Azov. Înainte să se predea în luna mai, aceștia au apărat combinatul Azovstal din Mariupol, adăpostindu-se în subteran.
„Rusia nu i-a vrut în viață. Sunt sigur că unii dintre aceia «uciși» în explozie erau deja decedați. A fost o modalitate isteață de a acoperi faptul că au fost torturați până la moarte”, a mai zis ea.
„Le-am auzit plânsetele”, a adăugat Anna. „Puneau muzică la volum mare pentru a le acoperi urletele. Erau torturați tot timpul. Investigatorii râdeau și îi întrebau ce au pățit, iar soldații spuneau că s-au împiedicat. A fost o demonstrație de putere. Prizonierii au înțeles că orice se poate întâmpla și că ar putea muri la fel de ușor”.
Celulele erau atât de supraaglomerate încât se dormea pe ture. Femeile nu primeau decât 50 grame de mâncare, iar de produse de igienă intimă nu se mai poate pune problema. Toaletele nu mai funcționau. „A fost foarte rău. Oamenii plângeau și își făceau griji pentru copii și familiile lor”.
Clădirea din penitenciarul Olenivka din regiunea Doneţk (estul Ucrainei), unde ocupanţii ruşi şi acoliţii lor separatişti deţineau mai multe sute pe prizonieri de război ucraineni, ar fi putut fi distrusă cu arme termobarice, după cum susţin o serie de experţi, şi nicidecum cu rachete HIMARS, a declarat marţi procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, citat de agenţiile de presă Unian şi Delo.
'Armele termobarice sunt mijlocul prin care au fost ucişi zecile de prizonieri ucraineni, relevă concluziile preliminare ale unor experţi internaţionali', a afirmat Kostin. Experţii internaţionali sunt siguri ca acesta nu este un atac cu rachetă, a subliniat procurorul general al Ucrainei, fără să le precizeze identitatea, adăugând că primeşte la fiecare trei ore informaţii despre masacrul comis în închisoarea Olenivka.
El a spus că unele proceduri ale anchetei au început deja, dar că această investigaţie este mult mai complexă. 'Prioritar este acum, din punctul meu de vedere, să demascăm propaganda şi dezinformarea rusă despre un presupus atac ucrainean cu rachete de tipul HIMARS, ceea ce afirmă ei în prezent', a subliniat Andrii Kostin.
'Dar vreau să reiterez că avem deja concluziile preliminare ale unor experţi internaţionali că acesta (masacrul de la Olenivka) a fost rezultatul folosirii armelor termobarice, utilizate de ţara agresoare', a rezumat procurorul general, recunoscând că vor fi dificil de găsit persoanele concrete care au comis această crimă abominabilă. În noaptea spre 29 iulie a.c., o explozie s-a produs în închisoarea Olenivka din regiunea Doneţk, aflată în prezent sub controlul separatiştilor proruşi.
În urma deflagraţiei a fost distrusă clădirea în care se aflau prizonieri de război ucraineni, dintre care mulţi foşti combatanţi de la oţelăria Azovstal din Mariupol. Imediat după explozie, Rusia a acuzat forţele armate ucrainene de bombardarea închisorii. Potrivit părţii ruse, peste 50 de prizonieri ucraineni au fost ucişi, dar numărul celor răniţi este necunoscut, notează marţi Unian.
Unele media au evocat peste 130 de răniţi. Kievul a calificat deflagraţia de la Olenivka drept un act terorist comis de către forţele ruse cu scopul de a ascunde crime de război, de a discredita forţele armate ucrainene şi de a perturba livrările de arme occidentale.
Autorităţile ucrainene au cerut ONU şi Comitetului Internaţional al Crucii Roşii să reacţioneze imediat faţă de acest atac terorist şi să trimită o misiune de experţi care să ancheteze la faţa locului cele întâmplate la închisoarea din regiunea Doneţk.
Potrivit serviciilor de informaţii ucrainene, atacul terorist de la Olenivka ar fi fost comis de mercenari Wagner (Liga) la ordinul lui Evgheni Prigojin, care finanţează această grupare despre care media ruse au scris că s-ar afla sub aripa GRU (serviciile de informaţii ale armatei ruse). Conform acestei versiuni, atacul asupra închisorii Olenivka nu ar fi fost pus de acord cu Ministerul rus al Apărării şi ar fi avut drept scop 'distrugerea probelor privind deturnarea totală a fondurilor alocate pentru întreţinerea prizonierilor'.
În legătură cu atacul terorist de la Olenivka, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a subliniat necesitatea unei recunoaşteri juridice clare a Rusiei ca stat finanţator al terorismului, conform Unian. Sistemul de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) nu a fost utilizat în atacul asupra închisorii din Olenivka, unde conform ultimelor date au murit 53 de prizonieri de război ucraineni, au declarat, sub rezerva anonimatului, responsabili americani pentru Politico, transmite marţi The Moscow Times.
Două surse ale Politico au menţionat că experţii, care au analizat fotografii din satelit, nu au reuşit să identifice urme ale folosirii de arme americane. În imagini se vede că doar o parte a clădirii închisorii cu prizonieri ucraineni a fost distrusă, alte clădiri nefiind afectate. 'Ştim că nu Ucraina a atacat cu HIMARS pentru că clădirea nu are semnele pe care le-ar avea dacă ar fi fost lovită cu HIMARS', a spus unul dintre interlocutorii Politico.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu