Adoptare euro. Leul românesc, cronica unei morți așteptate

Subiectul nu este însă foarte popular pe agenda publică a românilor. În timp ce atenția mass media era canalizată spre problemele din politică în general, guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, avertiza la începutul lunii octombrie că, până în 2024, România ar trebui să fie într-un stadiu avansat în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor de convergență astfel încât să poată adopta moneda unică europeană, fiind ultimul tren pe care ar trebui să îl prindem în ceea ce privește această chestiune.

Până atunci, trebuie să dovedim pe parcursul a doi ani că putem ține în frâu cursul de schimb valutar, inflația, datoria publică și dobânzile. Gradul actual de convergență reală este de 61%, dar pentru aderare la zona euro ar trebui să atingem un prag critic de 70%-75%. Indirect, BNR îndeamnă clasa politică să se comporte responsabil față de cetățeni, prin politici economice și sociale cumpătate, care să confere pieței interne stabilitate și predictibilitate, dar cum oare se încadrează în această linie faptul că, în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale, avem aproape trei săptămâni de când funcționăm cu un guvern demisionar.

La nivel european, singurele două țări membre care nu au obligația să adere la politica economică și monetară a Uniunii Europene, respectiv să adopte moneda unică euro sunt Marea Britanie și Danemarca, întrucât nu au acceptat prevederile Tratatului de la Maastricht în această privință. În plus față de acestea, statele care nu aparțin încă zonei euro sunt Croația, Cehia, Polonia, Ungaria, Suedia, Bulgaria și România.

Comisia Europeană este interesată de percepțiile și atitudinile populației generale din aceste țări în ceea ce privește adoptarea monedei unice, întrucât acestea pot modela politicile publice într-un mod semnificativ; este cazul Suediei de exemplu, unde amânarea intrării în zona euro nu se datorează neîndeplinirii standardelor de aderare, ci opiniei defavorabile a populației. Într-un eurobarometru publicat în luna iunie (EB 479), aproape jumătate dintre suedezi (47%) speră că țara lor nu va intra niciodată în zona euro și doar 8% cred că acest lucru se va întâmpla în următorii 5 ani. În plus, adoptarea euro este dorită numai de către 36% dintre suedezi, în timp ce 60% sunt împotrivă.

Românii se consideră informați cu privire la moneda unică euro, dar cifrele arată altceva

Revenind la țara noastră, șapte din zece români declară că au utilizat euro și mai mult de jumătate se consideră informați cu privire la moneda unică europeană (54%), procent apropiat de cel al suedezilor, spre deosebire de 40% dintre bulgari și 42% dintre maghiari. Față de 2018, românii au înregistrat cea mai mare creștere în ceea ce privește percepția asupra nivelului propriu de informare (comparativ cu situația cetățenilor din celelalte șase state), de la 46 de procente la cele 54. De altfel, este cel mai mare nivel atins începând din 2007, când, după aderarea la Uniunea Europeană, România a început să fie și ea inclusă în acest studiu anual.

Românii cunosc într-adevăr faptul că forma bancnotelor este aceeași în toate statele care au adoptat euro (67%), dar puțini știu că monedele au design diferit de la o țară la alta (16% - gradul cel mai mic de informare cu privire la acest aspect între celelalte țări care nu fac încă parte din zona euro; cei mai informați cu privire la aspectul diferit al monedelor euro de la un stat la altul sunt cehii – peste jumătate, urmați de unguri și suedezi). Doar puțin peste o treime (37%) cunosc faptul că sunt 19 state europene care fac parte din zona euro, spre deosebire de 47% dintre suedezi de exemplu. Față de anul trecut, procentul românilor care știu numărul exact de țări din zona euro a crescut cu 12 puncte.

BNR este cea mai credibilă sursă de informare pentru români

Pentru partea de informare, românii au cea mai mare încredere în Banca Națională (72%) și în instituțiile europene (56%), în timp ce jurnaliștii reprezintă sursa de informare cea mai puțin credibilă (aceștia sunt creditați cu încredere de doar 27% dintre români). Banca Națională din propria țară este sursa de încredere pentru informarea despre moneda euro pentru toate cele șapte țări care ar trebui să adere la politica monetară comună.

Cu toate că au încredere în informațiile furnizate de BNR legat de acest subiect, iar BNR tocmai a spus la începutul lui octombrie că nu suntem încă pregătiți să intrăm în zona euro, peste o treime dintre români (35%) susțin contrarul. Suntem statul european cu cel mai mare procent al populației care consideră că propria țară este pregătită să adere la zona euro, următorii fiind maghiarii cu 30% din populație, urmați de bulgari și cehi cu 25%, ultimii fiind polonezii cu 13%. O posibilă explicație ar putea fi faptul că informațiile oferite de BNR sunt tratate cu destul de multă superficialitate de către mass media, care nu le-a preluat și diseminat îndeajuns.

Românii sunt mai interesați de implicațiile adoptării monedei euro decât de cum arată

Legat de temele abordate în campaniile de informare legat de euro, românii ar prefera să afle informații în primul rând despre implicațiile sociale, economice și politice ale adoptării euro, respectiv despre implicațiile practice asupra salariului și contului bancar. Românii își doresc de asemenea să știe cum se pot asigura că se respectă regulile de conversie a leului în euro, temându-se probabil că, de exemplu, comercianții vor profita și vor fi tentați să mărească prețurile, cum s-a întâmplat de pildă în Austria în momentul adoptării monedei unice europene. În schimb, românii sunt mai puțin curioși despre cum arată bancnotele și monedele euro, plasând acest subiect la coada topului privind temele preferate ale unor posibile campanii de informare.

Pentru a-i ajuta la conversie, românii vor ca sumele de plată să fie trecute în ambele monede, însă mass media tradițională (TV, radio, presă scrisă), respectiv social media ar avea de asemenea un rol important de informare

Atunci când se va ajunge la adoptarea monedei euro, aproape opt din zece români și-ar dori ca prețurile să fie afișate o vreme în ambele monede, la fel ca restul europenilor. Pentru a se obișnui mai ușor cu noua monedă, românii spun că ar vrea ca sumele de pe facturi să fie trecute în ambele monede (75%), la fel ca și cele de pe bonurile de la casele de marcat. Alte surse preferate de români pentru informare, care să îi ajute să înțeleagă mai ușor conversia, sunt reclamele de la televizor (61%), internetul și rețelele online de socializare (51%), reclamele din ziare (45%) și de la radio (40%), respectiv broșurile și fluturașii (42%).

Românii văd mai degrabă efectele pozitive ale adoptării euro

Mai mult de jumătate dintre români (52%) cred că vor fi consecințe mai degrabă pozitive ale introducerii monedei unice europene pentru propria țară. Mai optimiști decât noi sunt doar ungurii (56%), restul europenilor din țările care nu aparțin încă zonei euro având o atitudine mai degrabă rezervată (doar 44% dintre polonezi cred că vor fi consecințe pozitive, 40% dintre bulgari și cehi, 38% dintre croați și 38% dintre suedezi). România este singura țară în care, de-a lungul timpului, procentul optimiștilor a fost mai mare decât cel al pesimiștilor, suedezii și croații au fost dintotdeauna mai mult pesimiști, în timp ce atitudinile cetățenilor din celelalte state (Bulgaria, Cehia, Ungaria și Polonia) au fost fluctuante.

Ungurii (59%) și românii (55%) sunt cei mai optimiști și atunci când vine vorba de percepția pozitivă a consecințelor la nivel personal în ceea ce privește adoptarea monedei unice. Pentru restul statelor, procentul optimiștilor nu depășește jumătate din populație. Deși românii cred că vor fi mai degrabă consecințe pozitive ale trecerii la euro, majoritatea (51%) consideră că prețurile vor crește și că va exista o tendință de stabilire abuzivă a prețurilor (în urma aplicării ratei de conversie) (63%). Croații sunt cei mai îngrijorați atunci când vine vorba despre aceste două aspecte.

Moneda euro va fi introdusă în România peste 5 ani

Patru din zece români cred că vom adopta moneda euro în următorii cinci ani și aproape tot atâția (35%0 cred că suntem pregătiți să facem față acestei provocări. Aproape șase din zece croați, respectiv cinci din zece bulgari estimează același termen pentru trecerea la euro, însă doar jumătate dintre aceștia consideră că țara lor este și pregătită.

Pierderea identității naționale sau economice nu îi îngrijorează semnificativ pe români

Doar patru din zece români identifică posibilitatea pierderii identității economice și naționale după aderarea la zona euro. Mai puțin îngrijorați decât noi în ceea ce privește cele două aspecte sunt doar ungurii. În schimb, mai mult de jumătate dintre croați se tem de aceste două consecințe ale adoptării monedei euro, respectiv mai mult de șase din zece suedezi identifică aceste amenințări la adresa identității.

Prea puțină dezbatere în spațiul public a subiectului adoptării euro

Atitudinile în general pozitive și percepțiile optimiste ale românilor vis-a-vis de aderarea completă la politica economică și monetară comună a Uniunii Europene sunt susținute doar parțial la nivelul gradului de informare a românilor în ceea ce privește consecințele practice ale intrării țării noastre în zona euro. O posibilă explicație poate fi percepția în general pozitivă asupra Uniunii Europene, optimismul privind viitorul Uniunii și încrederea ridicată în instituțiile europene (cu mult mai mare decât în instituțiile naționale, după cum reiese din eurobarometrele standard bianuale ale Comisiei). Românii așteaptă însă ca instituțiile naționale – mai ales BNR – să deruleze campanii de informare privind adoptarea monedei unice, iar momentul conversiei să nu fie speculat de către agenții economici în dezavantajul lor.

În mod real însă, în spațiul public există prea puțină dezbatere legat de această temă, iar responsabilitatea aparține inclusiv instituțiilor mass media care aleg să nu contribuie la creșterea gradului de conștientizare și informare a cetățenilor cu privire la iminenta dar deocamdată îndepărtata înlocuire a leului și euro. Este posibil ca instituțiile politice și economice implicate în acest proces nici să nu-și dorească cetățeni mai bine informați, de teama creșterii sentimentului de respingere a aderării la zona euro în momentul în care oamenii vor conștientiza mai bine efectele negative pe care le vor simți direct și personal. Dacă stabilirea de către instituțiile financiare europene a unui prag minim de convergență reală în vederea aderării la euro pune statele membre la adăpost de declanșarea unei crize economice grave, nu există niciun alt indicator care să confere statelor imunitate la crizele sociale. Sunt notorii problemele sociale ale austriecilor, dar și, mai recent, ale slovenilor și slovacilor ca o consecință a trecerii la euro. Nerespectarea cu strictețe a mecanismelor de conversie din partea actorilor economici implicați a dus la scăderea puterii de cumpărare, și implicit la scăderea nivelului de trai în ansamblu. Vom fi oare cu adevărat suficient de bine pregătiți și de puternici din punct de vedere economic atunci când vom auzi la știri că începând de la 1 ianuarie anul X, leul va fi înlocuit definitiv cu euro?

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News