Românii care vor să zboare cu avionul vor putea trece de controlul de securitate chiar dacă vor avea în geantă lichide într-o cantitate mai mare de 100 ml.
„Această facilitate extraordinară pentru pasageri vine ca urmare a achiziţionării echipamentelor de scanare standard C3 cu o capacitate avansată şi rapidă de procesare a bagajelor, determinând reducerea timpului de aşteptare pentru pasageri la efectuarea controlului de securitate.
De joi, pasagerii pot să îşi ducă apă şi suc şi să nu le mai cumpere din aeroport, unde sunt foarte scumpe. Nu este limită de cantitate. Totodată, au fost achiziţionate şi echipamente de scanare a bagajelor de cală de tip CTX, cu un nivel superior de detectare a explozibililor”, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, directorul general al aeroportului din Cluj Napoca, David Ciceo, citat de B1.
Echipamentele au costat 42,4 milioane de lei, din care 28,2 milioane de fonduri europene, iar restul de la bugetul de stat.
"Până şi apa din cuburile de gheaţă trebuie să fie de provenienţă sigură, altfel riscăm să ne îmbolnăvim. Atenţie şi la măsuţa din avion. E una din cele mai murdare suprafeţe", spune dr. Negreanu.
E bine să ştim cât mai multe despre locul destinaţiei, condiţiile de acolo, să ne asigurăm că avem o cazare decentă cu toate utilităţile înainte să mergem în concediu, dacă nu vrem să ne petrecem zilele de vacanţă în baia hotelului sau în toaleta din avion. Dacă apa nu este curată iar mâncarea nu este gătită cum trebuie ori gustăm din alimente expirate, vom avea, inevitabil, probleme la stomac. Cea mai frecventă cauză a diareei călătorilor, Enterherxigenic Escherichia coli (ETEC), este cel mai adesea asociată cu transmiterea pe cale alimentară. De la fertilizarea culturilor cu materii fecale, depozitarea și transportul inadecvat al alimentelor și până la refrigerarea nesigură, alimentele prezintă un risc ridicat de fi contaminate. Chiar și alimentele gătite corespunzător, lăsate să stea câteva ore la temperatura camerei, pot prezența un mediu excelent de cultură bacteriană. Produsele alimentare cu risc ridicat includ: carnea slab gătită, peștele, produse lactate nepasteurizate, alimente cumpărate de la vânzătorii din stradă (street food), cremele, salatele de cartofi, sosurile, maioneză, fructele de mare, fructele și legumele de sezon care nu sunt foarte bine spălate.
"E important să ştii ce trebuie despre locul unde te duci, ca să nu-ţi strici vacanţa. Evident că partea de boli digestive de sezon cuprinde un mare areal - diareea călătorului e cunoscută. Dacă, de exemplu, mergem în zone cu risc sanitar e bine să bem apă îmbuteliată, să fim atenţi chiar şi când ne spălăm pe dinţi să nu folosim apa de acolo. Inclusiv gheaţa care se pune în pahare trebuie să fie de provenienţă sigură. Există un soi de kit cu care poate fiecare dintre noi e bine să plecăm la drum. Ştiţi că în unele ţări nu ai un acces atât de uşor, de exemplu, la antibiotice. Şi sunt necesare consulturi, consulturi care uneori nu sunt decontate, de-asta e bine să avem o asigurare de călătorie, mai ales în vremurile actuale. Să nu uităm că numărul de cazuri cu infecţii SARS-COV 2 cu noile tulpini e în creştere, n-a dispărut complet pandemia. Masca în aglomeraţii şi în aeroport poate că e o măsură bună ca să nu-ţi ratezi concediul. Sunt boli virale cu transmitere aerogenă şi, evident că e bine să fii precaut. Să fim atenţi şi la igiena mâinilor. Sunt acele "boli ale mâinilor murdare"... pui mâna pe clanţă, pui mâna pe măsuţa din avion care, apropos, e una din cele mai murdare zone" a explicat prof. dr. Lucian Negreanu în platoul DC Medical.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News