Aerul poluat ne îngrașă
Sunt persoane care spun că se îngrașă și de la aer, iar un studiu a arătat că, într-un fel, acest lucru chiar e o realitate. E adevărat, însă, că e vorba despre aerul poluat.
O cercetare realizată la Universitatea din Michigan, SUA, a demonstrat că au de suferit cu siguranță femeile cu vârsta cuprinsă între 40 şi 50 de ani, scrie Science Daily. Expuse la aer poluat pe termen lung, în special cu niveluri crescute de particule fine, dioxid de azot și ozon, acestea au prezentat creșteri în dimensiunea corpului, a explicat Xin Wang, epidemiolog la Școala de Sănătate Publică a Universității din Michigan și autor coordonator al lucrării.
Datele au provenit de la 1.654 de femei din cadrul Study of Women’s Health Across the Nation, femei cu vârsta medie de aproape de 50 de ani, monitorizate între anii 2000 și 2008. Cercetătorii au analizat legăturile între poluarea din zona în care locuiau și dimensiunea corpului subiecților, ținându-se cont și de activitatea fizică. Studiul a concluzionat că expunerea la aerul poluat a fost asociată cu un nivel mai crescut de grăsime corporală în rândul femeilor de vârstă mijlocie. Spre exemplu, grăsimea corporală era mai crescută în cazul acestora cu 4,5% sau aproximativ 1,17 kilograme. Totuși, având în vedere că studiul s-a concentrat pe femeile de vârstă mijlocie, rezultatele nu pot fi generalizate la bărbați sau femei de alte vârste, a explicat autorul cercetării publicate în jurnalul Diabetes Care.
Stresul îngraşă
Stresul poate afecta sănătatea fizică și mintală a unei persoane și implică un șir de modificări comportamentale. În unele cazuri stresul poate determina și modificări în greutatea corporală. Stresul afectează și comunicarea dintre creier și sistemul gastrointestinal, făcând mai aparente unele simptome ale tractului gastrointestinal. Acesta afectează toate părțile componente ale tractului gastrointestinal, inclusiv esofagul, stomacul și intestinele.
Totuşi, dacă tot avem tendinţa să mâncăm pe fond nervos, măcar să ne orientăm spre alimente-medicament care influenţează producţia de serotonină şi controlează dispoziţia. Legumele cu frunze verzi combat oboseala şi tratează anxietatea şi depresia, graţie acidului folic care asigură buna funcţionare a nervilor şi muşchilor. În plus, conţin magneziu, iar studiile au arătat că un deficit de magneziu în organism duce şi la scăderea nivelului de serotonină. Avocado e cunoscut pentru puterea sa de a creşte nivelul de dopamină (neurotransmiţător de la nivelul sistemului nervos) şi endorfine (responsabile cu starea de bine).
Grăsimile bune pe care le conţine menţin sănătatea celulelor, scad colesterolul rău, ceea ce duce automat la o mai bună circulaţie a sângelui. Şi vitamina D pe care o conţin ouăle stimulează producţia de serotonină. Doctorii chiar recomandă consumul de ouă în sezonul rece pentru a preveni astenia indusă de vremea mohorâtă. Carnea de pui şi de curcan conţine triptofan, un aminoacid care creşte nivelul serotoninei, şi tirozină, un alt aminoacid care ajută organismul să facă mult mai bine faţă stresului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
