În timp ce Uniunea Europeană se zbate să impună concertat un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei, o înțelegere de 1,6 miliarde de dolari dintre Paris și Moscova pare ireversibilă. În ciuda protestelor venite dinspre SUA și aliații săi baltici, Franța nu are de gând să suspende vânzarea celor două nave de război Mistral Rusiei, conform înțelegerii din 2011, spun surse din Palatul Elysée pentru Le Monde.
Franța și Rusia au semnat în ianuarie 2011 o înțelegere privind vânzarea a patru port-elicoptere Mistral către Moscova. Două dintre acestea vor fi construite de o firmă la care statul francez deține 33% din acțiuni, DCNS STX, din ST. Nazaire, sudul Franței. Celelalte două ar urma să fie asamblate în Rusia și trimise mai apoi flotei ruse.
Livrarea navelor Mistral ar reprezenta cea mai mare vânzare de capabilități militare dinspre un membru NATO către Rusia.
Termenul pentru livrarea primei astfel de nave amfibii este octombrie 2014. A doua navă ar urma să fie luată în primire de Rusia în 2015. Dar tranzacția a fost pusă sub semnul întrebării de criza din Ucraina. Cel puțin la nivel declarativ. SUA și statele baltice, care au contestat de la bun început afacerea îndreptată spre întărirea forței militare a Rusiei, au devenit și mai vocale pe această temă odată cu declanșarea crizei din Ucraina.
Cea mai recentă ieșire publică a unui oficial SUA referitoare la acest subiect a fost și cea mai vehementă. Asistentul secretarului de stat al SUA, Victoria Nuland, a declarat, pe 8 mai, în fața Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților: "Ne-am exprimat constant și cu regularitate îngrijorările cu privire la această vânzare".
Germania și Spania nu au ridicat obiecții, din moment ce și ele s-au luptat pentru contractul obținut în cele din urmă de Franța.
Surse citate luni de Le Monde susțin acum că Franța "nu are nicio intenție" să suspende livrarea celor două nave de război Rusei. Conform acestora, afacerea Mistral nu este inclusă în lista de sancțiuni pe care liderii europeni o întocmesc pentru Rusia.
La data de 17 martie (înainte ca Rusia să anexeze Crimeea), ministrul de Externe al Franței, Laurent Fabius, a declarat că Franța ia în considerare sistarea acordului dacă Rusia continuă agresiunea militară. Ulterior, șeful diplomației franceze a evidențiat pierderile financiare pe care le-ar suferi Franța în eventualitatea anulării tranzacției și a cerut Marii Britanii să impună sacțiuni împotriva oligarhilor ruși cu afaceri în Insulă, dacă vrea ca Hexagonul să-și asume o lovitură economică de o asemenea dimensiune.
După anexarea Crimeii, Rusia a continuat să destabilizeze estul Ucrainei, dar tonul Franței devenea din ce în ce mai ferm. Francois Hollande și-a exprimat weekendul acesta iritarea cauzată de solicitările unor aliați, într-o conferință de presă comună cu cancelarul Angela Merkel. "Contractul a fost semnat în 2011, se derulează și va culmina luna aceasta în octombrie", a spus Hollande, care a atins un nou record de impopularitate în rândul francezilor.
Înțelegerea semnată în urmă cu trei ani de francezi și ruși înseamnă locuri de muncă în ambele țări. Economia Franței trece printr-o perioadă grevată de tăieri bugetare, iar Rusia a anunțat deja că va cere despăgubiri în instanță dacă Parisul nu-și respectă partea de înțelegere.
Pentru Rusia, acordul cu Franța ar urma să umple un gol în puterea sa militară. Forța navală a Rusiei constă în nave depășite, construite în timpul Uniunii Sovietice. Nevoia unor nave de război precum cele două port-elicoptere s-a simțit în 2008, în timpul războiului ruso-georgian, când Rusia a arătat că ar fi executat și mai rapid invazia dacă dispunea de nave mai bune cu care să captureze un port-cheie din Abhazia.
O navă amfibie de război precum Mistral suportă între 16 și 20 de elicoptere.
Rusia are ambiții mai vechi de a-și spori puterea militară navală în Marea Mediterană și Marea Neagră. Ministrul de Externe al Rusiei a anunțat marți, 6 mai, că Moscova începe derularea unui program de 2,5 miliarde de dolari privind întărirea flotei ruse staționate în Crimeea. Vase de suprafață, submarine și trupe urmează să ajungă în lunile următoare în peninsula disputată cu Ucraina. România, prin prisma poziției sale strategice de la Marea Neagră, privește cu atenție la mișcările Moscovei în Crimeea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu