EXCLUSIV  Foramen ovale. Afecțiune periculoasă atunci când zbori cu avionul. Dr. Andrada Bogdan (SANADOR): Unul din patru adulți o au. Poate ajunge la creier / video

Andrada Bogdan, specialist în cardiologie intervențională la Spitalul Clinic SANADOR, a fost invitată la DC News, unde a vorbit despre foramen ovale, care se caracterizează printr-o gaură în inimă care nu s-a închis în totalitate după naștere. Afecțiunea ar putea genera riscuri atunci când efectuăm zboruri cu avionul, iar Andrada Bogdan a explicat care sunt direcțiile de urmat pentru a evita o astfel de situație:

„Tratamentul foramen ovale patent, o patologie criptogenetică. De unde acest termen criptogenic?“, a întrebat Val Vâlcu.

„Termenul se adresează accidentelor vasculare cerebrale a căror cauză tipică nu este cunoscută. Practic, pacienții se prezintă cu accident vascular cerebral, iar noi căutăm plăgi la nivelul vaselor carotide și nu găsim. Când căutăm aritmii cardiace care predispun la formarea de cheaguri în inimă, nu găsim. Căutăm surse emboligene din inimă, din aortă și nu găsim. Totuși, pacientul are accident vascular cerebral, are o mână, un picior pe care nu le mișcă, vedem la evaluările imagistice că există zone de ischemie cerebrală și nu știm de unde vin. Atunci trebuie căutat în altă parte și de obicei este sistemul venos, partea dreaptă a inimii. În venele noastre, șansa de a face cheaguri este mult mai mare comparativ cu arterele“, a spus medicul Andrada Bogdan.

CITEȘTE ȘI     -      EXCLUSIV  Dr. Andrada Bogdan (SANADOR), despre situația diabeticilor în boala arterială: Un diabetic este predispus în a avea această boală și cu siguranță trebuie evaluat / video

Riscuri în cazul zborului cu avionul

„Orice om care zboară cu avionul poate să facă microchegulețe în vene, care, dacă embolizează în circulația pulmonară, sunt absorbite de organism și consecința clinică este este nesemnificativă.

În anumite cazuri deosebite, din cauza prezenței acestui foramen ovale, un defect de închidere la nivelul peretelui despărțitor al cămăruțelor superioare de la nivelul inimii, un defect de închidere la nivelul septului interatrial, există posibilitatea ca aceste mici cheaguri să treacă prin această comunicare din partea dreaptă a inimii în partea stângă, să intre în circulația arterială oxigenată a organismului și în mod tipic datorită direcției fluxului și originii vaselor care irigă creierul, vaselor carotide, vaselor vertebrale, pot să ajungă la creier. Asta este una din cauzele pe care atunci când nu găsești nicio altă cauză, o cauți. Pe de altă parte, atunci când o găsești este greu de spus ce faci cu ea.

Există niște studii în ultimii ani, comunitatea medicală a făcut acest efort și există studii care arată că la pacienții cu accident vascular fără cauză clasică asocierea aceasta cu prezența foramenului ovale poate să creeze o situație patologică care să ducă la accident vascular cerebral.

Și atunci - e demonstrat în studii - că închiderea acestei comunicări poate să aibă beneficiu în termen de repetare a accidentului vascular cerebral în viața omului“, a adăugat medicul Andrada Bogdan.

CITEȘTE ȘI     -    EXCLUSIV  Boala arterială periferică. Andrada Bogdan (SANADOR): Românii ajung târziu la noi, de multe ori cu degete amputate. Deficit de arteriografii / video

Cum se intervine în cazul acestei probleme

„Cum este închis? Se intervine tot așa?“, a întrebat Val Vâlcu.

„Se intervine din partea dreaptă a organismului, de pe vena femurală, se ajunge la nivelul inimii, se trece prin această comunicare și pe această șină care este montată din partea dreaptă în partea stânga a inimii se avansează un dispozitiv de închidere.

E un dispozitiv cu două discuri și un picioruș între ele care practic prinde o parte a septului interatrial, trece prin canal cu piciorușul și prinde cealaltă parte a septului interatrial prinzând acest septe și închizându-l.

Prin endotelizare, prin acoperirea cu un strat de celule a acestui dispozitiv, se reface peretele vascular în câteva luni, șase luni tipic până la un an. Câteodată se produce endotelizare completă și practic întregirea peretelui vascular face că prezența de cheaguri la nivelul venelor de la picioare nu mai devine simptomatică cu repercursiuni importante pentru acești pacienți“, a precizat Andrada Bogdan.

„La ce vârstă se manifestă acest defect și ar trebui intervenit?“, a întrebat Val Vâlcu.

„Unul din patru adulți au acest foramen oval, această zonă patentă. Acest lucru nu înseamnă boală, înseamnă boală numai dacă devine boală.

Foramenul ovale nu se închide preventiv, ci doar în momentul în care el devine manifest, în care asocierea dintre o embolie în circulația sistemică a organismului este înalt asociată cu prezența foramenului ovale. Pentru acest lucru există niște scoruri medicale care se calculează“, a completat medicul.

„Cum ar putea să știe o persoană că are acest foramen?“, a adăugat Val Vâlcu.

„Dacă un cardiolog efectuează o ecografie cardiacă cu atenție, patența foramenului ovale poate fi pusă în evidență. Câteodată, investigația e augmentată prin manevre tipice care se efectuează la pacient.

Tot în timpul ecografiei pot să evidențiez acest pasaj prin injectarea de soluție barbotată pe o venă periferică, cu observarea pasajului din partea dreaptă în partea stângă a acestor bule și punerea în evidență a foramenului ovale.

Diagnosticul nu este foarte dificil și trebuie căutat atunci când pacientul suferă un eveniment ischemic cerebral, mai ales dacă este tânăr și cu atât mai mult atunci când nu găsești o cauză clasică de accident vascular cerebral“, a explicat medicul Andrada Bogdan.

Cât de util este acidul acetilsalicilic înainte să zburăm cu avionul

„Cheagurile care se formează în membrele interioare pot fi prevenite? Am putea lua, de exemplu, acid acetilsalicilic cu câteva zile înainte“, a întrebat Val Vâlcu.

„Nu există indicații în a face această prevenție. Există anumite situații clinice, bolile trombofilice în mod mod clasic, când această indicație de prevenție de subțiere a sângelui este făcută de medicul hematolog.

În populația generală însă profilaxia în perioadele de imobilizare (zbor cu avionul, boală cu stat la pat, imobilizare la un mers cu mașina) nu se face de rutină“, a concluzionat medicul Andrada Bogdan.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News