EXCLUSIV  Afecțiunea pentru care nu primești concediu, deși începe să fie „epidemie” în România. Ce face angajatorul? Îți pune un „acordul părților”, 3-6 salarii pe masă și asta e

Corina Neagu a explicat că decizia de a schimba locul de muncă este, în esență, una personală, influențată de factori emoționali și de circumstanțe precum hărțuirea, abuzul sau burnout-ul. Aceasta a dat exemplul unei femei mature care a ajuns să consulte un psihiatru din cauza bullying-ului la locul de muncă. Potrivit consultantului, în astfel de situații, sănătatea mintală devine o prioritate, iar angajatorii au responsabilitatea, conform legii, de a avea grijă de aceasta.

Burnout-ul este o stare de epuizare fizică, emoțională și mentală, cauzată de stresul prelungit, în special în contextul muncii. Apare atunci când cineva se simte copleșit, depășit de cerințe și incapabil să facă față acestor presiuni pe termen lung.

„Cum influențează așteptările personale și profesionale decizia de a schimba locul de muncă?”, a întrebat Ramona A. Dumitru. 

„Cred că, în primul rând, este o decizie personală, indiferent de situație. Într-adevăr, putem să luăm și decizii emoționale și la impuls, că nu mai pot, s-a umplut paharul, asta a fost cireașa de pe tort, a țipat la mine, m-a hărțuit, m-a abuzat, mi-a dat prea mult și nu pot duce, am ajuns în burnout, mă duc la psihiatru.

Chiar astăzi am vorbit la telefon cu o doamnă care a ajuns efectiv la psihiatru pentru că nu mai suportă starea de bullying și ce se întâmplă în organizația respectivă. O doamnă la 50+, să ne înțelegem, matură din toate punctele de vedere, cu familie, cu copii.

Se presupune că lucrurile acestea ar trebui să fie gestionate, dar iată că ajungi într-un punct în care spui: „Nu mai pot” și atunci, bineînțeles, prioritizăm. Ce e mai important pentru mine acum? Sănătatea mintală, de care, apropo, angajatorul trebuie să aibă grijă, conform legislației.”, a spus Corina Neagu. 

Ce spune legislația

Corina Neagu a explicat că legislația obligă angajatorii să asigure un mediu de lucru sigur din punct de vedere fizic și emoțional, conform Codului Muncii. Cu toate acestea, burnout-ul nu este recunoscut ca afecțiune profesională, ceea ce face dificilă acordarea concediului pentru astfel de cazuri. Potrivit consultantului, recuperarea după un burnout grav poate dura până la un an și necesită terapie costisitoare.

„Legea spune că angajatorul trebuie să-ți ofere un mediu care să fie, din punct de vedere fizic, emoțional, safe (n.r. sigur). Acea siguranță psihologică... Scrie clar în Codul Muncii, scrie în legislație, fără nici un fel de problemă. Nu s-a pus accentul pe lucrul acesta până în acest moment. Știm că burnout-ul nu este legiferat ca o afecțiune profesională, din păcate. 

Am vorbit cu mulți psihiatrii care au spus: „Eu le dau concediu pentru spondiloză, pentru cefalee.” Pentru burnout nu există, nu ai ce să le dai.

Mai mult decât atât, după un episod grav de burnout îți revii cam într-un an de zile, și asta o spun specialiștii, dacă faci terapie care costă și trebuie să ai și bani ca să faci lucrul acesta.

Ce angajator te mai ține pe tine dacă știe că tu ai probleme emoționale, dacă ești în burnout, dacă nu mai poți să dai randament, că până la urmă dacă ești epuizat, din toate punctele de vedere, nu mai ești productiv. Deci nu mai ești necesar la locul de muncă.

Personalul, inevitabil, interferează în zona aceasta de decizii profesionale, nu ai cum să te dezici de zona personală, de emoții, de cine ești tu, ca om.”, a spus Corina Neagu. 

„Și nici nu te ajută nimeni. Nu te ajută nimeni. Stai și te uiți, poți să schimbi niște vorbe, dar cam atât. Te îngroapă în hârtii, spune că nu ești bun, că nu ești capabil, că nu mai ai valoare și te pune pe liber.”, a spus Radu Leca. 

„Îți pune un „acordul părților”, 3-6 salarii pe masă și asta este.”, a spus Corina Neagu la emisiunea „Ultrapsihologie", de pe DC News, DC News TV și DC Medical.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News