Agenția Spațială Europeană negociază cu SpaceX pentru combaterea deșeurilor spațiale

ESA, care cuprinde 22 de națiuni, conduce una dintre numeroasele inițiative globale pentru a inversa creșterea volumului de deșeuri spațiale care orbitează planeta, rămase din misiuni anterioare și care reprezintă un pericol pentru sateliții activi. Deșeurile spațiale includ fragmente de sateliți inactivi, rachete vechi și alte resturi care pot intra în coliziune cu sateliți funcționali, amplificând riscurile pentru infrastructura spațială globală.

Josef Aschbacher a declarat că 110 țări și organizații au aderat deja la Carta „Zero Deșeuri” a ESA, care are ca obiectiv stoparea producerii de noi deșeuri spațiale până în 2030. Întrebat dacă SpaceX, al cărui număr de sateliți reprezintă acum aproximativ două treimi din navele spațiale active pe orbita joasă a Pământului, a semnat această cartă, Aschbacher a răspuns: „Nu încă, dar suntem în discuții cu ei... Aceasta este o cartă care continuă să evolueze și vom continua să ridicăm aceste subiecte, pentru că sunt fundamentale”.

Deși SpaceX nu a oferit un răspuns imediat la solicitările de comentarii, compania este supusă unor reguli stricte privind deșeurile orbitale impuse de Comisia Federală pentru Comunicații din SUA. Un exemplu este obligația ca sateliții Starlink să fie deorbitați – adică să fie distruși prin arderea în atmosferă – în termen de cinci ani de la finalul duratei lor de viață.

Dintre aproximativ 10.300 de sateliți activi aflați în prezent pe orbita Pământului, aproximativ 6.300 fac parte din constelația Starlink a SpaceX, potrivit Forțelor Spațiale ale SUA. În paralel, și alte companii au început să lanseze constelații de sateliți proprii pentru a concura cu Starlink. China, de exemplu, a început să își lanseze propriile constelații, iar Amazon intenționează să lanseze peste 3.000 de sateliți pentru constelația Kuiper în acest deceniu. Josef Aschbacher a confirmat că Amazon a semnat deja Carta „Zero Deșeuri”.

Potrivit astronomului Jonathan McDowell de la Harvard, care monitorizează aceste fenomene, în prezent sunt 18.897 de obiecte spațiale monitorizabile care constituie deșeuri orbitale. Termenii „deșeuri spațiale” și „resturi spațiale” sunt adesea folosiți interschimbabil, deși unii experți fac o distincție între ele: „deșeurile” includ sateliții inactivi și corpurile de rachete, în timp ce „resturile” se referă la fragmentele desprinse din sateliți avariați.

Deși nu există încă legi internaționale clare referitoare la gestionarea deșeurilor spațiale, tot mai multe țări și agenții spațiale au început să elaboreze propuneri și reglementări naționale pentru a aborda această problemă tot mai presantă.

Deși SpaceX și alte constelații comerciale de sateliți atrag atenția publicului, o mare parte din acumularea de deșeuri spațiale este cauzată de coliziuni și teste cu rachete anti-satelit. Un exemplu recent este cel al unei rachete a Chinei care s-a fragmentat în august 2023 în urma unei coliziuni cu un obiect de resturi spațiale, generând unul dintre cele mai mari câmpuri de resturi din istorie.

Conform NASA, alte două incidente majore au dus la creșterea cantității de deșeuri spațiale cu aproximativ 70%. În 2007, distrugerea satelitului chinez Fengyun-1C, atribuită unui test cu rachetă efectuat de China, și coliziunea accidentală dintre un satelit american și unul rus în 2009 au contribuit semnificativ la această problemă. În 2021, un alt test cu rachetă anti-satelit efectuat de Rusia a generat cel puțin 1.500 de fragmente de resturi, conform Comandamentului Spațial al SUA.

Deși SUA și India au desfășurat și ele teste cu rachete anti-satelit în 2008 și, respectiv, 2019, care au creat noi deșeuri, administrația Biden a promovat un moratoriu asupra acestor teste, la care s-au alăturat mai multe țări, dar nu și Rusia sau China.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News