Sârbii și muntenegrenii sunt la un pas de a-și reinstaura monarhiile. Aproape o treime din populația Europei trăiește sub un anumit tip de monarhie, iar majoritatea celorlalte state văd de bun augur revenirea coroanelor. Serbia și Muntenegru sunt la un pas de restaurare. În România, discuțiile despre revenirea monarhiei este din ce în ce mai dorită și mai discutată, ba chiar este văzută ca o soluție de îmbunătățire a imaginii exterioare a țării. Care este costul monarhiei? Norvegienii plătesc cel mai mult: 5,09 euro pe an.

Există 12 monarhii în acest moment în interiorul granițelor europene. Cele mai multe sunt constituționale, iar regii/reginele sunt șefii statului. Lichtenstein are un regim diferit, dar regele este tot șef de stat. Papa este și el monarh asupra teocrației din Vatican. Andorra este un micro-stat atipic, condus de doi co-principi, dintre care unul este președintele Franței.

Costul monarhiei

Stilul de viață luxuriant al monarhilor europeni au născut multe dezbateri, mai ales odată cu izbucnirea crizei economice. Pe timpuri de austeritate, unii monarhi, cum ar fi regina Elizabeth II (Marea Britanie) sau regele Juan Carlos (Spania) au fost de acord să taie din cheltuieli. Alții, cum ar fi regina Beatrix (Olanda), au refuzat să o facă.

Cifre exacte ale cheltuielilor (administrative, pentru călătorii, securitate etc) sunt greu de obținut pentru că sunt ascunse în bugetele naționale. Republicanii britanici susțin că monarhia din țara lor susține că ar fi vorba despre 42,7 milioane de euro, în timp ce costurile reale s-ar ridica la 237 de milioane de euro pe an.

Cu toate acestea, costurile pe care populația le suferă sunt accesibile publicului larg. Și se pare că sunt comparabile cu cele ale republicilor, cum ar fi Franța. Costul președinției franceze, inclusiv ale reședinței la palatul Elysée, este cel mai mare din Europa. Cu toate acestea, aceste cheltuieli sunt transparente, în comparație cu cele din Danemarca sau Spania. În orice caz este vorba despre câteva milioane de euro pe an.

Ce ar putea face un cetățean cu banii pe care îi dă pentru susținerea monarhiei? Iată:

• În Belgia: cea mai ieftină sticlă de bere de 330ml
• În Marea Britanie: o bere și o cutie de mazăre
• În Olanda: două sticle de bere
• În Suedia: o salată sau 140g de bacon
• În Danemarca: o pâine cu dovleac sau 350g de pateu
• În Norvegia: patru porții de somon de 100g. Nu este un festin regal, dar este costul cel mai mare dintre toate monarhiile europene.

Merkel, colaborând cu un rege?

Mai mult de jumătate dintre nemți sunt interesați de monarhiile din alte țări, arată un sondaj recent realizat de YouGov. Cu toate acestea, doar 19 la sută ar vrea să vadă monarhia reinstalată, dar procentul este în creștere, iar în ceea ce privește tinerii, unul din trei susțin ideea de monarhie. Ultimul rege german, Kaiser Wilhelm II, a abdicat în 1918, în timpul Primului Război Mondial. Anul trecut, principele Philip Kiril al Prusiei, stră-strănepotul lui Wilhelm a propus restaurarea monarhiei.

Muntenegru, la un pas de monarhie 

Casa Regală Petrović-Njegoš condusă de principele Nicolae al II-lea al Muntenegrului a fost restaurată la o poziție importantă în viața politică și culturală. Independent de Serbia din anul 2006, Muntenegru a stabilit în Parlament drepturile și privilegile principelui Nicolae și ale Casei Regale. Acesta este primul pas înspre restaurarea monarhiei, căci este prevăzut un buget anual, reședință la palatul Petrović și reprezentarea Muntenegrului în străinătate, prin vizite oficiale, dar și responsabilități în promovarea culturii. De alfel, simbolurile Casei Regale au fost adoptate în crearea noului stat, ceea ce îi determină pe analiști să spună că următorul pas este declararea monarhiei constituționale.

Peste 64% din sârbi vor monarhie constituțională

Sârbii sprijină clar abolirea sistemului republican și înocuirea acestuia cu monarhia constituțională, conform unui sondaj al ziarului Blic. Astfel, 64% este procentul de susținere a monarhiei. Niciun partid nu a putut strânge un asemenea procent de încredere publică. Sârbii au și o asociație care promovează monarhia, Asociația Regatului Sârb, care are zeci de mii de membri și peste 50 de sedii în toată țara. Fiul regelui Petre al II-lea, Alexandru a pus piciorul prima dată pe pământ iugoslav în 1991, dar s-a instalat acolo abia după căderea dictaturii lui Slobodan Milošević în anul 2000. Un an mai târziu i s-a oferit naționalitatea iugoslavă și i s-au înapoiat proprietățile confiscate pe vremea comunismului. Principele Alexandru este inclus în diverse acte oficiale, iar majoritatea partidelor parlamentare ar accepta o eventuală restaurare monarhică. Biserica Ortodoxă Sârbă susține și ea monarhia. Casa Regală are conexiuni cu cea a Greciei, a Spaniei și a Marii Britanii).

România a făcut și ea un pas important prin Posibilitatea instituirii monarhiei constituționale în  România are din ce în ce mai mulți adepți, Casa Regală fiind văzută ca o îmunătățire a imaginii pe plan extern, dar și ca un element de coeziune pe plan intern, care ar putea să mai atenueze lupta politică permanentă. În acest sens, vă prezentăm o analiză din Manifestul Regal:

România este la ora actuală un stat fără un proiect pentru dezvoltare durabilă. Fiecare preşedinte îşi fixează la începutul mandatului o agendă, care de cele mai multe ori nu este dusă până la capăt în cursul mandatului de patru sau cinci ani. Preşedintele succesor are propria agendă de îndeplinit, astfel că activităţile iniţiate de preşedintele anterior rămân nefinalizate şi deci fără impact în dezvoltare. Monarhul are puterea de a sfătui şi de a încuraja partidele care se perindă la guvernare, în direcţia continuării proiectelor majore de construcţie sustenabilă a statului. Deşi nu poate aduce direct prosperitate ţării, el poate acţiona ca îndrumător pentru a se asigura o transpunere coerentă, înlănţuită şi cu efecte durabile ale diferitelor agende politice. Din acest punct de vedere, instituţia monarhiei este un element constant pe scena politică. În acest spirit, Casa Regală a României a realizat un pas înainte în anul 2007 când a publicat documentul România – O viziune pe 30 de ani, care cuprinde o strategie concentrată pe două perioade ale dezvoltării, 2007-2017 şi 2017-2037.

Și încheiem cu declarația Regelui Mihai I al României:  „Cea mai frumoasă coroană regală este încrederea şi dragostea românilor, iar valoarea ei stă în propriile merite ale României.”