• AJADO, despre Iohannis și desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracțiunilor din justiție

„Intentia declarata a Presedintelui Iohannis de a "rezolva", adica a desfiinta, Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ), desfiintare dorita si de o serie de partide, demasca adevaratul obiectiv al acestora, de restauratie a controlului serviciilor de informatii si a politicului asupra justitiei.

SIIJ a fost si este sustinuta de catre magistratii corecti care au vazut si luat pozitie atat impotriva presiunilor si abuzurilor facute de DNA asupra judecatorilor si procurorilor, cat si impotriva presiunilor serviciilor de informatii si ale politicului asupra justitiei.

Numirile in conducerea Parchetului General, DNA si DIICOT sunt toate politice, implicand decizional numai ministrul justitiei si Presedintele Romaniei, ambii oameni politici.

Ca o paranteza, in acest moment toate aceste trei parchete au conducere interimara, ceea ce le face si mai controlabile de catre Presedinte. Amintim ca procurorul-sef DIICOT a fost fortat sa demisioneze la presiunea Presedintelui Romaniei, presiune pe care asociatii ale magistratilor, care pretind ca apara independenta procurorilor si a justitiei, au ignorat-o deplin.

La DNA a existat, intr-un mod total lipsit de transparenta, un serviciu special pentru anchetarea magistratilor, care era sub comanda procurorului sef al DNA, numit politic.

Conditia de accedere a unui procuror in DNA, si implicit in acest serviciu special, era de minim 6 ani experienta (din care 2 erau anii stagiaturii, deci 4 ani efectiv lucrati ca procuror definitiv) si un interviu complet netransparent cu procurorul sef DNA, numit politic.

S-a ajuns astfel ca procurori de la parchete de pe langa judecatorii, fara experienta, care au promovat la DNA in baza unui interviu netransparent si lipsit de obiectivitate cu un procuror-sef numit politic, sa investigheze magistrati pentru infractiuni de competenta DNA. In acelasi timp, in rest, pentru cea mai marunta infractiune magistratii trebuie sa fie investigati, conform legii, de procurori cu grad minim de parchet de pe langa curtile de apel.

La aceasta lipsa de experienta a procurorilor din DNA, care i-au anchetat pe judecatori si procurori, s-a adaugat cooperarea subterana si in afara legii dintre DNA si SRI in urma careia, pentru a se da exemple si a "baga frica" in magistrati, se punea presiune pe unii dintre ei prin dosare fabricate soldate deja cu esecuri rasunatoare.

Data fiind aceasta stare de fapt, care a creat o evidenta si incontestabila presiune asupra procurorilor si judecatorilor, la propunerea magistratilor s-a infiintat SIIJ ca o sectie in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, aflata la varful ierarhiei parchetelor, sub controlul Procurorului General, dar care sa ofere atat criterii clare si transparente de profesionalism pentru procurorii ce vor face parte din sectie, cat si garantii pentru excluderea oricarei implicari politice in numirile din cadrul ei.

Astfel, daca in cadrul serviciului special pentru anchetarea magistratilor din cadrul DNA puteau promova procurori cu 6 ani experienta si grad de judecatorie, in SIIJ pot promova numai procurori cu minim 18 ani experienta si grad minim de curte de apel.

Daca in DNA, si implicit in cadrul fostului serviciului special pentru anchetarea magistratilor din cadrul DNA, puteau intra procurori in baza unui interviu netransparent cu procurorul sef, numit politic, accederea in SIIJ se face in baza unui interviu in fata unei comisii formata exclusiv din membri CSM, interviu care este transmis live.

Daca in cadrul serviciului special pentru anchetarea magistratilor din DNA nu se cunoaste nici azi cine au fost procurorii care au activat in cadrul lui si ce grad profesional aveau, numele procurorilor ce activeaza in cadrul SIIJ este public.

Aceste criterii, precum si altele pe care le gasiti in Legea 304/2004, au fost gandite tocmai pentru a stopa orice presiuni asupra magistratilor cinstiti si corecti, dar in acelasi timp pentru a garanta romanilor ca magistratii care au comis fapte penale vor fi trasi la raspundere penala in mod profesionist, la fel ca orice cetatean care incalca legea.

Asadar, subliniem inca odata, nici un om politic nu este implicat in selectia si numirea procurorului sef sau a procurorilor din cadrul SIIJ.

Cu toate acestea, atat Presedintele Iohannis cat si unele partide politice isi manifesta determinarea sa desfiinteze sectia invocand repetat ca functionarea acesteia va pune presiune asupra judecatorilor si procurorilor pentru ca s-ar afla sub control politic.

Toti acesti oameni politici, promotori a unor sloganuri, au datoria fata de romani sa explice clar cum o sectie a Parchetului General in care, pentru prima oara, nici un om politic nu are nici un cuvant de spus cu privire la numirea procurorilor ce o compun, poate reprezenta o presiune asupra magistratilor si s-ar afla sub control politic.

Sa explice clar si concret cum membrii CSM, singurii implicati in numiri, alesi democratic de judecatori si procurori, vor de fapt sa puna presiune asupra acestora folosindu-se de SIIJ, asa cum acesti politicieni clameaza neintrerupt.

A face un obiectiv politic, cu precadere de campanie electorala pentru prezidentiale, din desfiintarea SIIJ, inseamna ca scopul real al celor ce-l promoveaza este revenirea justitiei la anii abuzurilor si restauratia controlului serviciilor si a politicului asupra justitiei.

Nu poti clama decat ipocrit ca doresti independenta justitiei cand, de fapt, vrei sa controlezi politic toate parchetele si blamezi necontenit singura structura de parchet aflata complet in afara influentelor politice.

Amintim ca Presedintele Iohannis, in prima sedinta CSM la care a participat, in 2015, a spus ca doreste includerea Procurorului General in CSAT, idee cu care, culmea, Ministerul Public a fost de acord. Cat timp CSAT este format exclusiv din politicieni si sefi ai serviciilor de informatii, aflati sub comanda Presedintelui Romaniei, care este si seful CSAT, este evident ca includerea Procurorului General in CSAT insemna un control total al serviciilor si politicului asupra parchetelor.

Modificarile la legile justitiei, cum sunt numirea conducerii ICCJ de catre Sectia pentru judecatori a CSM si nu de Presedinte, obligativitatea publicarii tuturor actelor extrajudiciare care influenteaza justitia (inclusiv protocoalele secrete), infiintarea SIIJ si altele, au fost propuse sau sustinute de catre magistrati tocmai pentru a inlatura definitiv influenta politicului si a serviciilor din justitie.

In concluzie, infiintarea SIIJ si modul in care a fost reglementata organizarea si functionarea acesteia este o garantie pentru cetatenii Romaniei ca vor fi cercetati penal de procurori impartiali si independenti si ca vor fi judecati de judecatori liberi, care se supun numai legii, in afara oricaror presiuni si influente.

De asemenea, SIIJ este si o garantie ca, in conformitate cu principiul constitutional al egalitatii in fata legii, magistratii care incalca legea vor fi trasi la raspundere, la fel ca orice alt roman, de procurori independenti de orice influente.

Dat fiind ca, printre obiective, Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) il are si pe acela de aparare a drepturilor si libertatilor cetatenilor, precum si a independentei justitiei, ne rezervam dreptul de a prezenta opiniei publice manipularile si dezinformarile oamenilor politici, ale presei si ale unor ONG-uri pe subiecte ce tin de justitie, precum si de a denunta, ori de cate ori este cazul, actiunile acestora pentru restaurarea controlului serviciilor si politicului asupra justitiei”, a transmis Jud. Florica Roman, Presedinte Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News