Albania va impozita profiturile excepționale ale producătorilor privați de hidroenergie
Cei mai mari operatori de hidrocentrale private din Albania vor trebui să plătească un impozit pe profit excepțional, a dezvăluit premierul Edi Rama și a subliniat că cele trei companii obțin profituri uimitoare pe fondul crizei energetice.
După ce Ministerul Finanțelor din Albania a anunțat în urmă cu două săptămâni că va introduce o taxă pe profiturile excepționale pentru producătorii privați de energie electrică, premierul albanez, Edi Rama, a clarificat că taxa excepțională este destinată doar celor trei mari companii.
Albania se bazează pe hidroenergie pentru aproape toată producția sa de electricitate, ceea ce face sistemul vulnerabil la secetă. Pe de altă parte, sunt în derulare proiecte majore și măsuri guvernamentale pentru diversificarea surselor de energie.
Potrivit Balkan Energy, lipsa ploii din acest an a paralizat bugetul de stat, deoarece guvernul protejează consumatorii de costurile vertiginoase ale importurilor de energie de urgență. Sectorul privat reprezintă în mod normal 40% din producția de energie electrică a țării.
Ministerul Finanțelor din Albania a estimat că taxa de 33% plănuită a fi introdusă ar genera la bugetul de stat în jur de 71 de milioane EUR. Companiile private au crescut prețurile de mai multe ori în acest an fără a crește costurile de producție, a adăugat într-o notă adresată parlamentarilor.
La o conferință de presă la Tirana la care a participat și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prim-ministrul Rama a spus că cele trei firme ”nu pot obține profituri uimitoare din cauza norocului” și că fondurile vor fi folosite pentru a sprijini consumatorii vulnerabili.
Citește și:
Serbia, Albania şi Macedonia de Nord își vor împărți surplusul de energie şi alimente
Trei ţări din Balcanii de Vest - Serbia, Albania şi Macedonia de Nord - au anunţat vineri că au căzut de acord să formeze o comisie comună pentru a se ajuta reciproc în a face faţă riscului unui deficit de energie şi alimente din cauza crizei în desfăşurare pe fondul războiului declanşat de Rusia în Ucraina, relatează Reuters.
Din Balcanii de Vest fac parte Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Bosnia şi Kosovo, toate ţări care aspiră să adere la Uniunea Europeană.
Toate cele şase state depun eforturi pentru a acoperi nevoile energetice în contextul deficitului de astfel de resurse pe fondul războiului din Ucraina.
La un summit al Iniţiativei "Balcani Deschişi" la Belgrad, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, premierul Albaniei, Edi Rama, şi premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski, au convenit să creeze un organism care să ajute cele trei guverne să îşi împartă surplusul de energie şi alimente.
"Tot ce este al nostru va fi la dispoziţia Macedoniei de Nord şi Albaniei şi invers", a spus Vucic la o conferinţă de presă.
Serbia depinde aproape în totalitate de importurile de gaz din Rusia şi generează aproximativ 70% din nevoile sale de electricitate în centrale electrice pe cărbune învechite.
Macedonia de Nord se bazează pe combustibili fosili şi hidroenergie şi este de asemenea dependentă de importurile de electricitate. Albania produce majoritatea electricităţii sale în centrale hidroelectrice.
Premierul albanez Edi Rama a spus că cele trei ţări vor cere Uniunii Europene să le ajute să treacă mai uşor peste iarnă.
"Cel mai bun scenariu pentru Albania ar fi jumătate de miliard de euro (reprezentând cheltuieli suplimentare) pentru furnizările neîntrerupte de electricitate", a afirmat el.
"Fac apel la UE să nu repete comportamentul ruşinos din timpul pandemiei (COVID-19), când ţările din Balcanii de Vest au fost nevoite să apeleze la China, Rusia şi Turcia", a spus Rama.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
