Alcool: nu este adevărat că un pahar de vin ”face sângele bun”

Nu există un nivel de alcool, nici măcar moderat, care să nu implice nici măcar un mic risc de probleme cardiace. Acest risc rămâne scăzut (dar nu egal cu zero) dacă ne limităm la cel mult șapte băuturi pe săptămână, dar crește progresiv și semnificativ dacă acest prag este depășit.

Unele cercetări din trecut au arătat că un consum modest de alcool ar putea, din motive nespecificate, să protejeze inima. De fapt, băutorii moderați păreau să fie afectați mai rar de bolile de inimă nu numai față de cei care beau mult, ci și cei care se abțin.

Acest efect protector aparent a fost găsit și în noua analiză efectuată de Massachusetts General Hospital și Broad Institute of MIT. Dar a fost doar o greșeală: adevărul este că cei care consumă cantități moderate de alcool tind să aibă și alte stiluri de viață care scad riscul de boli cardiovasculare.

La această concluzie s-a ajuns prin analize ale datelor medicale și genetice a aproape 400.000 de persoane catalogate în UK Biobank, o mare bază de date medicală britanică adesea folosită pentru studii despre gene, stil de viață și sănătate.

Ne-am concentrat pe subiecți adulți cu o vârstă medie de 57 de ani și un consum mediu de alcool de 9,2 băuturi pe săptămână. Nu este clar de ce cei care consumă alcool cu ​​moderație tind să fie mai sănătoși: dar pentru a clarifica dacă se datorează alcoolului, adică pentru a înțelege dacă există o relație cauză-efect între consumul ușor de alcool și protecția inimii, echipa a folosit o abordare statistică numită randomizare mendeliană.

Unele variante genetice predispun la un consum masiv de alcool, iar altele la un consum mai ușor

Această tehnică folosește variante genetice de interes pentru a le studia ca instrument de izolare a efectelor unui comportament studiat, în acest caz consumul de alcool. De fapt, se știe că unele variante genetice predispun la un consum masiv de alcool, iar altele la un consum mai ușor. Deoarece aceste variante sunt distribuite aleator în populație, ele pot fi utilizate în studiu într-un mod echivalent cu repartizarea aleatorie a sarcinilor subiecților implicați: este ca și cum unora li se atribuie sarcina de a bea mult pentru o anumită perioadă de timp. Numai că nu cercetătorii decid, ci genele moștenite la naștere.

De exemplu, dacă o persoană de vârstă mijlocie care nu consumă alcool are 9% șanse de a face boli de inimă, pentru cei care beau un pahar de vin pe zi șansele sunt de 10,5%: o creștere mică, dar după această limită, un pahar pe zi creste riscul mult mai semnificativ. În comparație cu alte studii doar observaționale, care s-au limitat la monitorizarea consumului de alcool și a problemelor de sănătate ale pacienților pentru o anumită perioadă și la măsurarea unei corelații între cele două, noua lucrare sugerează o relație mai directă cauză-efect între alcool și boala cardiacă.

”Este clar din concluziile noastre că consumul de alcool nu ar trebui recomandat pentru îmbunătățirea sănătății cardiovasculare”, spune Krishna G. Aragam, expert în prevenirea inimii la Spitalul General din Massachusetts și unul dintre autorii studiului. 

”Într-adevăr, reducerea consumului de alcool va reduce probabil riscul cardiovascular la toți oamenii, deși într-o măsură diferită, în funcție de cât de mult consumă în prezent” adaugă ea. Deoarece riscul crește exponențial cu cât se consumă mai mult alcool, beneficiile unei reduceri drastice ar fi și mai evidente la cei care beau mai mult, potrivit FOCUS.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News