Alegeri parlamentare în Grecia. Premieră în ultimii 30 de ani

Duminică au loc în Grecia alegeri pentru parlamentul unicameral cu 300 de deputaţi. Scrutinul, pentru prima oară în ultimii 30 de ani, este exclusiv, potrivit reprezentării proporţionale, cu un prag de 3%, iar sondajele de opinie indică şase formaţiuni care vor intra în parlament. În frunte se află partidul de guvernământ al lui Kyriakos Mitsotakis, Noua Democraţie, urmat de formaţiunea de stânga Syriza a lui Alexis Tsipras. 

Duminică, aproximativ 9,5 milioane de alegători vor avea posibilitatea să se exprime politic la urne. Este pentru prima oară când experţii nu pot face prognoze despre învingătorul alegerilor, ci doar poate pentru faptul că este foarte puţin probabil să se poată forma un guvern încă din primul tur, în condiţiile în care primul candidat ar avea nevoie de cel puţin 46% din voturi pentru a forma un guvern majoritar. Ultimele sondaje de opinie dau în avans, în marja erorii, partidului lui Kyriakos Mitsotakis, Noua Democraţie.

Cine e câştigător în sondaje

Dar, deşi sondajele îi dau câştigători pe conservatori, un procent de aproximativ 15% din electorat este încă indecis. Acest puzzle electoral se datorează în primul rând celor aproximativ 440.000 - aproximativ 8% din electorat - de tineri cu vârste cuprinse între 17 şi 21 de ani, care sunt eligibili să voteze pentru prima dată şi despre care nu există încă un profil politic.

Accidentul feroviar în care au murit mult studenţi şi angajamentul partidului Syriza şi al lui Alexis Tsipras că va abroga încă din acest an legea adusă de Noua Democraţie, care pune un prag minim de admitere în facultăţi, cu siguranţă că va înclina în favoarea lui balanţa electorală şi, fireşte, în defavoarea actualului guvern.

De asemenea, pentru prima dată, legea adusă de Guvernul Mitsotakis permite grecilor care locuiesc în străinătate să voteze în ţara de reşedinţă cu o zi înainte de alegerile din ţară. Numărul extrem de redus al celor înscrişi însă în listele electorale putem spune că a fost o mare dezamăgire pentru administraţia de la Atena, deoarece din cele câteva milioane care locuiesc pe întreaga planetă nu s-au înscris în listele electorale decât aproximativ 2%. O altă piesă ascunsă a acestui puzzle o reprezintă voturile partidului Hellenes al lui Ilias Kasidiaris şi unde se vor îndrepta ele.

Partidul fostului membru al organizaţiei naziste criminale Zorii Aurii a fost eliminat din cursa electorală, împreună însă cu alte formaţiuni de dreapta care ar fi atras voturi de la Partidul Conservator Mitsotakis şi Noua Democraţie. Din închisoare, Ilias Kasidiaris şi-a îndrumat adepţii să nu voteze nici Noua Democraţie şi nici al treilea partid, Kinal, cu orientare socialistă. În sondajele iniţiale, înainte de eliminarea partidului Hellenes, Ilias Kasidiaris era cotată în sondaje de opinii cu aproximativ 7 până la 8%.

Electoralul elen va alege 300 de membri ai Parlamentului grec în cadrul unui sistem de reprezentare proporţională. Dacă nu va ajunge la formarea unui guvern de coaliţie, deoarece toţi liderii declară că nu vor să colaboreze niciunul cu altul, se vor convoca pentru luna iunie noi alegeri, la care însă se va reveni la acordarea de bonus de mandate primului partid şi, în felul acesta, se va putea forma un nou guvern majoritar sau un guvern de coaliţie, scrie Rador. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News