Alegerile care vor defini Europa în 2025. Rolul prezidențialelor din România în remodelarea viitorului Uniunii Europene - analiză Euronews

Mai multe alegeri din țările europene, printre care și alegerile prezidențiale din România, vor defini Europa în anul 2025, potrivit unei analize ample întocmite de Euronews, care aduce în atenția oamenilor importanța evenimentelor precum alegerile anticipate pentru Bundestag din Germania, cursa prezidențială din țara noastră, testul electoral din Polonia privind guvernul Tusk și ascensiunea forțelor populiste în Cehia, Norvegia și nu numai. Aceste alegeri ar putea remodela viitorul Uniunii Europene, scrie sursa citată.

Dacă 2024 a fost un an marcat de alegeri în întreaga lume - cu revenirea lui Donald Trump la putere în SUA, consolidarea partidelor de dreapta la alegerile UE, o schimbare politică în Marea Britanie de la conservatori la laburiști și realegerea lui Narendra Modi în India - 2025 promite să-și aducă propriul set de surprize în Europa, mai scrie sursa citată.

Mai jos prezentăm analiza completă a Euronews a alegerilor-cheie care vor avea loc în 2025 și impactul acestora.

România: O cursă prezidențială tensionată după ingerința străină

"România va organiza noi alegeri prezidențiale în 2025, după ce Curtea Constituțională a anulat primul tur de scrutin. Decizia instanței a venit în urma îngrijorărilor legate de ingerința străină într-un scrutin în care candidata pro-UE Elena Lasconi și candidatul de extremă dreapta, pro-rus, Călin Georgescu, au avansat în turul doi.

Hotărârea a venit după ce au apărut dovezi ale interferenței Rusiei în alegeri, în special impulsul artificial primit de Georgescu pe platformele de socializare, mai ales pe TikTok. Sprijinul primit de Georgescu a alarmat autoritățile române.

Între timp, alegerile legislative, care nu au fost anulate, au rezultat cu o victorie a social-democraților.

Un nou vot prezidențial este de așteptat să aibă loc în prima jumătate a anului 2025. Procedurile oficiale lansate de Comisia Europeană împotriva TikTok în temeiul Digital Services Act vor oferi o perspectivă mai profundă asupra modului în care algoritmii platformei funcționează în timpul alegerilor.

Moldova: Alegerile parlamentare din 2025, „o bătălie finală” pe drumul către aderarea la UE

În calitate de stat-tampon pentru Ucraina, Moldova se confruntă cu încercări de intervenție a Rusiei într-o campanie de dezinformare. Referendumul de aderare la Uniunea Europeană din toamna anului 2024 s-a finalizat într-un sfârșit cu un rezultat în favoarea taberei „Da” (50,35%). Între timp, președintele pro-european Maia Sandu a fost realesă într-un al doilea tur de scrutin.

Pentru alegerile legislative din 2025, partidul președintei Republicii Moldova (Partidul Acțiune și Solidaritate - PAS) joacă pentru a se menține la putere. Dacă nu reușește să câștige majoritatea, va trebui să se confrunte cu alte forțe politice, în contextul în care nu toate au susținut votul „Da” la referendum. Pentru Maia Sandu, aceste alegeri vor fi „o bătălie finală” pe drumul Moldovei către aderarea la UE, într-o țară în care opoziția politică pro-rusă rămâne puternică.

Germania: Înapoi în jocul politic european?

După votul de neîncredere al Bundestagului asupra cancelarului Olaf Scholz din 16 decembrie 2024, alegerile anticipate urmează să aibă loc pe 23 februarie 2025.

Campania electorală a fost marcată de atacul asupra târgului de Crăciun din Magdeburg, pe 20 decembrie, de către un medic saudit. Deși atacatorul a avut opinii islamofobe, potrivit ministrului de Interne Nancy Faeser, care și-a exprimat sprijinul pentru partidul Alternative für Deutschland (AfD), incidentul a cristalizat totuși sentimentul anti-imigrație într-o regiune din estul Germaniei deja câștigată de AfD.

AfD apare în prezent în sondaje cu 20,5%, al doilea după CDU/CSU (31%), potrivit ultimului sondaj INSA. CDU a valorificat respingerea coaliției SPD-Verzi-FDP. CDU este condusă de Friedrich Merz, un potențial viitor cancelar, care propune o politică mai liberală din punct de vedere economic decât Merkel și mai conservatoare din punct de vedere social, de exemplu în problema migrației.

Merz, care a crescut în timpul erei Helmut Kohl, este dedicat unei Europe mai integrate. El vrea să relanseze relațiile cu Franța și Polonia, critică dependența puternică a Europei de Statele Unite și solicită trimiterea rachetelor Taurus Cruise în Ucraina.

Italia: Un important test electoral pentru Giorgia Meloni

Un important test electoral o așteaptă pe Giorgia Meloni în septembrie anul viitor, deoarece alegerile vor avea loc în șase regiuni: Puglia, Campania, Le Marche, Toscana, Valle d'Aosta și Veneto. Aceste alegeri vor oferi un instantaneu al opiniei publice italiene despre guvernul relativ stabil Meloni, cel puțin după standardele italiene.

În noiembrie anul trecut, partidele de coaliție au fost depășite de coaliția de centru-stânga la alegerile regionale din Emilia-Romagna și Umbria – un eșec pentru Meloni. Regiunea Veneto va fi supusă unei examinări deosebite, având în vedere populația sa mare și istoria lungă de a fi guvernată de Liga populistă, un jucător cheie în coaliția de guvernământ. În Puglia, europarlamentarul Antonio Decaro, președintele comisiei de mediu și al Partidului Democrat ar putea candida ca guvernator.

Republica Cehă: Riscul unei axe eurofobe puternice în Europa Centrală

În Cehia, alegerile parlamentare vor avea loc în octombrie 2025. Ultimele sondaje dau ANO (care stă alături de The Patriots în Parlamentul European), condus de populistul Andrej Babiš, 34,5% din voturi, cu mult înaintea Partidului Civic Democrat (ODS). Premierul Petr Fiala se așteaptă să câștige 13,7%, urmat de partidul de centru-dreapta STAN (PPE) – 11%.

Victoria lui Babis ar întări o axă de extremă dreaptă în Europa Centrală, care îi include pe Victor Orban din Ungaria și Robert Fico din Slovacia. Fostul prim-ministru miliardar a fost supranumit „Trump ceh”.

Anti-elite și anti-migrație, el se opune, de asemenea, unei integrări mai puternice în Uniunea Europeană și dă dovadă de complezență față de Rusia. Mulți se tem de atacuri împotriva democrației în Cehia dacă revine la putere.

Croația: realegerea unui populist

Croații își vor alege președintele Republicii în al doilea tur de scrutin pe 12 ianuarie. Zoran Milanović, actualul șef al statului, candidează în speranța că va fi reales. El candidează ca independent, dar este susținut de o coaliție condusă de Partidul Social Democrat (SDP).

Milanović i-a luat pe toți prin surprindere în timpul alegerilor parlamentare din aprilie anul trecut, când a decis să candideze ca șef al listei SDP la Zagreb. Candidatura sa a fost respinsă de Curtea Constituțională.

El se opune sprijinului guvernului pentru Ucraina și participării soldaților croați la misiunea condusă de NATO de instruire a soldaților ucraineni. Conduce cu 37,4% în sondaje, în fața lui Drăgan Primorac (20,8%), candidatul susținut de partidul premierului, Uniunea Democrată Croată (HDZ) – care face parte din Partidul Popular European (PPE) la Parlamentul European - și pledează pentru întărirea legăturilor Croației cu aliații săi occidentali.

Marea Britanie: Test-cheie pentru laburiști

La 1 mai, în Regatul Unit vor avea loc primele alegeri de la votul din iulie anul trecut, în urma cărora Partidul Laburist a revenit la putere și Keir Starmer a devenit prim-ministru.

Acest vot pentru consiliile județene din Anglia va servi drept un test-cheie pentru laburiști, dezvăluind dacă victoria lor de anul trecut va fi începutul unui sprijin durabil pentru partid.

Potrivit Sky News, sondajele sugerează că laburiștii și conservatorii se află în prezent în intervalul de mijloc de 20% – un nivel istoric de sprijin scăzut pentru ambele partide – cu Reform UK, partidul populist al lui Nigel Farage, în urmă cu doar cinci puncte. Reform UK nu deține în prezent niciun loc în consiliile locale.

Belarus: Alegeri cu o opoziție redusă la tăcere

Alegerile prezidențiale din Belarus din 2020 au fost afectate de fraudă electorală pe scară largă, de represiunea violentă a opoziției și de represiuni brutale asupra protestatarilor care contestă rezultatele.

Alegerile, în care dictatorul Alexandr Lukașenko a revendicat o victorie disputată cu 80% din voturi, au fost condamnate pe scară largă, Uniunea Europeană și alte țări refuzând să recunoască rezultatul. Alexandru Lukașenko este la putere din 1994.

De atunci, gruparea belarusă pentru drepturile omului Viasna a raportat că peste 50.000 de persoane au fost arestate pe motive politice.

Cu următoarele alegeri programate pentru 26 ianuarie, se așteaptă să se schimbe puține lucruri. Lukașenko a avertizat deja că ar putea întrerupe complet accesul la internet în timpul cursei prezidențiale din 2025 dacă izbucnesc proteste asemănătoare cu cele din 2020, potrivit publicației de știri de stat Belta în noiembrie.

Rusia: O umbră neagră asupra integrității procesului electoral

La viitoarele alegeri din Rusia, care vor avea loc în septembrie, cetățenii vor vota în alegerile parțiale pentru Duma de stat, în vederea ocupării locurilor vacante din camera inferioară a parlamentului, precum și pentru alegerea guvernatorilor în 18 regiuni, a parlamentelor regionale în 11 regiuni și a reprezentanților administrației locale în diverse zone.

Cu toate acestea, există preocupări tot mai mari cu privire la corectitudinea acestor alegeri. Libertatea presei rămâne sever restricționată, iar oponenții politici continuă să se confrunte cu o represiune dură, personificată de moartea liderului opoziției Alexei Navalnîi. Aceste probleme aruncă o umbră neagră asupra integrității procesului electoral.

Va ajunge în Norvegia trecerea spre dreapta a UE?

La 8 septembrie, Norvegia va organiza alegeri parlamentare care vor decide componența Stortingului, cu 169 de locuri, și vor indica cine ar putea deveni următorul prim-ministru. Jonas Gahr Støre, liderul Partidului Laburist de centru-stânga, ocupă în prezent această funcție.

După cum s-a văzut în toată Europa, ultimele sondaje sugerează o schimbare către partide de dreapta. Partidul Progresului de extremă-dreapta este de așteptat să iasă în frunte – cota sa de 10% din voturi în 2021 este estimată să se dubleze până în 2025. În urma lor este Partidul Conservator de centru-dreapta, condus de fostul prim-ministru Erna Solberg.

Irlanda: întoarcerea paginii după Higgins

Nu a fost stabilită încă o dată oficială, dar irlandezii se vor îndrepta către urne până în noiembrie 2025 pentru a alege un nou președinte, punând capăt celor 14 ani de mandat ai popularului Michael D. Higgins. Deși în mare măsură ceremonial, rolul președintelui deține responsabilități constituționale semnificative, cum ar fi semnarea proiectelor de lege și reprezentarea Irlandei pe scena globală.

Deși niciun candidat nu a intrat oficial în cursa prezidențială, publicația de presă irlandeză The Journal speculează potențialii concurenți. Printre numele menționate se numără chipuri cunoscute de la Bruxelles: fostul comisar european Mairead McGuinness și fostul europarlamentar Frances Fitzgerald – ambele din partidul de centru-dreapta Fine Gael.

Camera superioară a parlamentului irlandez, Seanad, va fi, de asemenea, reînnoită, deși printr-un proces indirect. Patruzeci și nouă de senatori vor fi aleși de absolvenții universităților, în timp ce 11 vor fi numiți de către prim-ministru și completurile profesionale. Rezultatele finale sunt așteptate începând cu 30 ianuarie. Aceste alegeri urmează dizolvării Camerei inferioare, Dáil, pe 8 noiembrie.

Georgia: Vor confirma alegerile locale orientarea pro-rusă a țării, pe măsură ce protestele pro-europene continuă?

În octombrie 2025, Georgia va organiza din nou alegeri, la un an după alegerile parlamentare disputate câștigate de partidul Visul Georgian, care a fost acuzat pe scară largă că este pro-rus. Țara este locul unei lupte pentru influență între Rusia și Occident, în timp ce trupele ruse au ocupat 20% din teritoriul georgian din 2008.

Decizia noului guvern de a amâna procesul de aderare a țării la UE până în 2028 a provocat un val de demonstrații la Tbilisi și în alte orașe din întreaga țară. Georgia a obținut statutul de candidat la UE în decembrie 2023, dar procesul a fost oprit de UE, invocând condițiile instabile din punct de vedere democratic ale țării.

Mandatul președintelui pro-european Salome Zurabishvili, care a fost înlocuit de fostul fotbalist pro-rus Mikheil Kavelashvili, s-a încheiat. El a fost ales pe 14 decembrie de parlamentul în care Georgian Dream deține majoritatea, într-un vot boicotat de opoziție. Pe măsură ce stăpânirea forțelor pro-europene se intensifică, protestatarii s-au confruntat cu un răspuns dur din partea autorităților. Între timp, Salome Zurabishvili refuză să-l recunoască pe noul președinte și să renunțe la funcția ei.

Albania: Aceleași două partide politice care luptă pentru putere

În Albania, președintele Bajram Begaj a stabilit alegerile parlamentare pentru 11 mai 2025, după ce o consultare a fost boicotată de principalul partid de opoziție - DP, care l-a acuzat pe președinte că a aprobat o dată prestabilită de Partidul Socialist.

Partidul Socialist al prim-ministrului Edi Rama și PD joacă pentru mize mari la aceste alegeri: PD va încerca să pună capăt celor trei mandate succesive ale Partidului Socialist. Țara se află de câțiva ani în chinul unei grave crize politice, dezbaterea politică fiind foarte polarizată între PD și socialiști, moștenitori ai regimului comunist și Partidul Muncitorilor lui Enver Hoxha.

Opoziţia a acuzat guvernul că a trimis personalităţi din opoziţie la închisoare din motive politice. Această lipsă de pluralitate politică, împreună cu rezistența internă la combaterea corupției, face ca discuțiile de aderare la UE să fie dificile. Negocierile pentru aderarea la UE au început oficial în 2022.

În mai 2025, pentru prima dată, albanezii care locuiesc în străinătate vor avea posibilitatea de a vota.

Kosovo: Partidul de guvernământ își va păstra majoritatea?

În Kosovo, Mișcarea pentru Autodeterminare (Vetëvendosje), partidul primului ministru Albin Kurti, este bine pregătit să câștige din nou la alegerile parlamentare din februarie 2025. De la victoria sa zdrobitoare în 2021, opoziția nu au avut lideri capabili să-l provoace pe Kurti.

După alegerile din februarie, întrebarea va fi dacă partidul său va putea să obțină o majoritate sau dacă va trebui să includă în guvern partide de opoziție sau reprezentanți ai comunității sârbe.

Srpska Lista, partidul etnic sârb, are legături strânse cu Serbia, care nu recunoaște independența Kosovo declarată în 2008 și susținută de principalele puteri occidentale. După ce i s-a refuzat dreptul de a candida pentru locuri parlamentare de către comisia electorală, Srpska Lista a primit în sfârșit dreptul de a concura", arată analiza Euronews.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News