Alexandru Arșinel împlineşte 60 de ani de carieră, prilej cu care va fi sărbătorit pe scena de la Săla Palatului, într-un spectacol aniversar. Actorul a vorbit cu melancolie şi realism despre perioada care l-a adus în sufletul publicului, într-un interviu pentru DCNews.
"Aceste aniversări sunt bune într-un fel, sunt şi onorifice, dar mai şi aduc aminte publicului de existenţa unor oameni", spune actorul Alexandru Arșinel.
"Debutul meu în teatru a avut loc în 1962. Însă debutul oficial cred că a fost în 1963, cu spectacolul "Oceanul", al lui Stein, pe care l-am jucat la Teatrul de Stat din Târgu Mureş. L-am jucat în sala din Reghin pentru că exista o singură sală de spactacole mai specială în Târgu Mureş. Nu exista Teatrul Naţional de acum. Acolo îşi duceau activitatea şi teatrul românesc şi teatrul maghiar, ansamblul de populare, filarmonica. Şi atunci ne plimbam prin judeţ cu spectacole în diferite oraşe.
Nu mai ţin minte exact acea zi. La un moment dat se acumulează alte evenimente şi uiţi. Sunt totuşi 60 de ani. Ştiu că seara ne-am dus la restaurant în Reghin - asta îmi amintesc - un oraş plin de unguri. Era tot colectivul şi eram însoţiţi de un maghiar, campion mondial de lupte, care s-a lipit de noi. La un moment dat, câţiva unguri s-au cam luat de noi şi când s-a ridicat ăsta şi le-a zis ceva au dispărut toţi", își amintește actorul.
"Lucrurile amuzante din timpul spectacolelor intră în compoziţia acestora. Dacă nu sunt amuzante, nu îţi face plăcere să le ţii minte, înseamnă că nu a fost în regulă. Dar, în general, teatrul nu suportă prea multe greşeli. Iar ca tânăr actor încerci să nu gafezi. Se întâmplă să mai apară câte o întâmplare din asta. Ea rămâne în amintire ca un lucru amuzant, însă pe moment nu îţi face nicio plăcere.
Am apelat la improvizaţie, mai ales după ce am părăsit teatrul şi am intrat la revistă, unde improvizaţia are un rol important, dar nu esenţial. Încerci pe cât posibil să nu ai nevoie să ajungi la improvizaţie. În general, teatrul este un lucru destul de exact şi cea mai bună improvizaţie este cea repetată", recunoaște Alexandru Arșinel.
"Cred că mi s-a întâmplat de mai multe ori. La comedie poate mai puţin. Mi s-a întâmplat la Târgu Mureş, când am jucat la teatrul dramatic, şi mai ales, de câteva ori, la spectacolul "Ploşniţa", la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde am avut un succes foarte mare. M-a emoţionat ideea că pot face faţă Naţionalului şi mai ales unui spectacol atât de greu", își amintește actorul.
"După 60 de ani de carieră, nu am niciun regret. Mi-a plăcut spaţiul ăsta, casa asta, mi-a plăcut scena şi nu am ce regrete să inventez ca să fiu în ton cu întrebarea. Am iubit teatrul și îl iubesc, cu atât mai mult cu cât simt că, la un moment dat, se apropie şi o dată limită", mai spune actorul Alexandru Arșinel.
"Pregătim stagiunea din toamnă, când vom ieşi cu spectacolul montat de Vasile Muraru, în cinstea a 100 de ani de revistă, de la Constantin Tănase încoace, un spectacol pe care nu l-am jucat decât o singură dată, iar din toamnă îi dăm drumul. De asemenea, pregătesc o comedie împreună cu Nae Alexandru, Miruna Birău şi Ana Maria Donosa. O comedie în patru personaje, haioasă. Va urma să fie jucată prin noiembrie, începutul lui decembrie. Am avut unele probleme, anul acesta, cu bugetul şi nu am pornit cu hărnicia de altădată. Dar noi credem că, în toamnă ,se vor aranja treburile şi vom putea, la sfârşitul anului, să o scoatem", anunță Alexandru Arșinel.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News