Scriitorul Alexandru Mironov anticipează o dezvoltare tehnologică demnă de filmele science-fiction în doar 10 ani.
"2031 este anul, socotesc toţi cercetătorii, în care Homo sapiens, adică eu, voi, se înfrăţeşte cu electronica. Eu, spre exemplu, peste 20 de ani vă voi vorbi fără să am nevoie de microfon, fără să am nevoie de aparatele astea, toată sala va fi computerizată, pereţii vor fi deştepţi, iar eu voi avea un aparat pe laringe, voi avea în urechi aparate de radio care prind câte posturi vreau eu. Din ce în ce mai mult ne electronizăm. Ce vă spun nu e numai SF, e multă ştiinţă. Cel mai mare institut de prognoză pe care eu îl cunosc e în Emiratele Arabe Unite, la Abu Dhabi, e un loc care se numeşte Ministerul Viitorului. Arabii, foarte bogaţi, au angajat deştepţii pământului să lucreze pe diverse domenii ale vieţii societăţii, respectiv ştiinţă, sănătate, educaţie, spaţiu cosmic, înalte tehnologii, energie. Şi pentru ce circulă pe pământ în domeniul sănătăţii, eu, arabul bogat, pentru că stau pe o pungă uriaşă cu petrol îţi fac investiţii în mai multe sertare: 2030, 2035, 2040, 2045 pentru tema asta, sau asta, sau asta.
Spre 2030, în prognozele lor, roboţii vor cere drepturi egale cu oamenii. Roboţii vor spune că vrem şi noi în consilii de administraţie, în primării, în consilii şi parlamente, avem şi noi dreptul, judecăm, suntem inteligenţi, trebuie să ţineţi seama de noi. În 2040, fiecare va avea robotul lui pentru treburile casnice.
Nu vă spun cum se va schimba şcoala, când spre 2035 dispar pereţii claselor, şcoală este peste tot, îţi intră cunoştinţele în cap direct, va veni un moment când nimeni nu va mai scrie, avem inteligenţă artificială şi anul 2045 este anul când se vor desfiinţa examenele de tot felul”, a spus Mironov la Focşani, la un eveniment dedicat Zilei Pământului, conform Adevărul.
După erupţia mortală de la Whakaari din 2019, cercetătorii de la Universitatea din Canterbury şi-au propus să determine dacă modelele de frecvenţă seismică (trepidaţiile resimţite în vulcan) ar putea ajuta la prognozarea erupţiilor şi la prevenirea pierderilor de vieţi omeneşti, informează Mediafax. Dr. Alberto Ardid, cercetător postdoctoral în domeniul ingineriei resurselor naturale, a studiat înregistrările de la seismometrele GeoNet, un instrument care măsoară zgomotele şi trepidaţiile solului, înainte de 18 erupţii în şase vulcani activi din întreaga lume, inclusiv trei din Noua Zeelandă: Ruapehu, Tongariro şi Whakaari. Un algoritm de învăţare automată i-a permis doctorului Ardid să treacă prin mii de înregistrări şi să evidenţieze anumite tipare de frecvenţă care apar cu regularitate înainte de o erupţie, potrivit The Guardian.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu