Alianța pentru Agricultură și Cooperare insistă pe SUR-NGT, impactul cauzat de exporturile din Ucraina asupra piețelor, țărilor vecine și cadrul de certificare a absorbțiilor de carbon

În cadrul reuniunii COGECA Praesidium, COPA Praesidium, a ședinței comune a COPA și COGECA și ședința grupului de la Visegrad extins, delegația română a dezbătut și intervenit împreună cu delegațiile celorlalte state membre, pe cele mai recente documente ale Comisiei Europene privitoare la: propunerea  de Regulament “SUR”, cadrul de certificare a absorbțiilor de carbon, propunerea de regulament pentru ambalaje și deșeurile de ambalaje, directiva privind emisiile industriale, situația pieței, în special în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia și legea privind refacerea naturii.

În cadrul reuniunii COGECA a avut loc un schimb de opinii cu eurodeputații Clara Aguilera raportor COM AGRI și Alexander Bernhuber raportor COM ENVI, despre viziunea și propunerile lor pentru regulamentul privind utilizarea durabilă a produselor de protecția plantelor. Doamna Clara Aguilera a declarat că este în favoarea reciprocității pe partea importurilor: “Dacă standardele UE continuă să crească, trebuie în același timp să cerem ca și acordurile pe care le încheiem cu state terțe să cuprindă aceleași cerințe. Interdicțiile noastre trebuie să se extindă și asupra importurilor. Principiul reciprocității trebuie să fie bine pus în aplicare. Acest aspect va fi introdus în răspunsul meu.” Mai mult, aceasta este împotriva utilizării fondurilor PAC către acest dosar. În ceea ce privește NGT-urile domnul Alexander Bernhuber a declarat: “În calitate de raport din umbră din partea PPE sprijin noile tehnici genomice. Din păcate Comisia dorește ca această legislație să fie adoptată mai târziu. Pe de altă parte, reprezint și Austria, iar aici există un angajament foarte mare împotriva lor deci trebuie să vedem care ar putea să fie soluția pentru această țară și pentru state similare. În acest caz ce le putem punem la dispoziție? Cu toate acestea, părerea mea personală e în favoarea NGT-urilor.”

Delegația română a avut următoarele intervenții în ordinea cronologică a întâlnirilor:

Florentin Bercu, Director executiv al UNCSV- AAC – “Consumul mediu de PPP în România este de 640 de grame per hectar, în timp ce media în UE este de 2.2 kg. Facem eforturi foarte mari să reducem această cantitate, dar este greu deoarece nu avem alternative. Au început să apară noi boli și dăunători, iar atacurile s-au intensificat, așadar avem nevoie de mai multe instrumente și soluții. Vedem ce se întâmplă din cauza importurilor din Ucraina. Foarte multe produse care intră pe piață de acolo sunt inclusiv GMO-uri. Nu putem merge pe dualitate. Fermierii europeni trebuie să respecte foarte multe standard înalte de calitate, iar din această cauză ei au costurile de producție mult mai ridicate.

Nu poți să pui semnul egal între aceste produse și altele venite din țări terțe care nu sunt la fel de sigure. Mai mult, costul de producție al acestora este cu până la 40% mai mic pentru că nu au aceleași restricții legislative și constrângeri referitor la calitate și siguranța alimentară. Agricultorii și cooperativele noastre au nevoie de soluții alternative, iar EFSA trebuie să aibă un rol decizional în tot acest proces. Trebuie ca NGT-urile să fie aprobate și să intre în vigoare odată simultan cu regulamentul SUR. Nu putem să vorbim aprobarea SUR fără alternative și instrumentele necesare.”

Marius Micu, Vicepreședinte PRO AGRO – AAC și Vicepreședinte COPA – “Salut mesajul europarlamentarilor pe acest subiect, care este unul foarte sensibil la nivel european și național, având în vedere specificitatea sa și cantitatea redusă de pesticide folosite la nivel național. Vom face demersurile care țin de noi să susținem această poziție comună. E un subiect foarte important la nivel național pentru noi, astfel veți avea sprijinul europarlamentarilor români pe acest subiect. Trebuie să ne uităm cu atenție la acest subiect. Ne aflăm într-o situație dificilă - această reducere a cantității de pesticide trebuie să fie corelată cu contextul geopolitic actual. Ne trebuie alternative până putem să discutăm de o reală reducere. Această alternativă sunt NGT- urile. Trebuie să avem o nouă viziune asupra legislației și să cântărim această propunere în prisma războiului. Ne confruntăm cu cantități foarte mari venite din Ucraina care sunt obținute în alte condiții fitosanitare care nu corespund reglementărilor UE. Așadar, nu putem adopta reglementări mult mai drastice atâta timp cât permitem importul. Vom crea o competiție neloială la nivelul UE.”

Kurt Vandenberghe, director-general DG CLIMA, a fost invitat la COPA-COGECA Praesidia pentru a vorbi despre cadrul de certificare a absorbțiilor de carbon și stadiul propunerilor aferente pachetului legislativ „Fit for 55”. Domnul Vandenberghe este de părere că povara reducerii emisiilor și tranziției către o economie circulară trebuie partajată de-a lungul întregului lanț valoric. “Trebuie să colaborăm și să începem cât mai devreme pentru a găsi cea mai bună soluție pentru a face tranziția funcțională. Trebuie să fim conștienți că e o responsabilitate partajată.

Fermierii nu trebuie să ducă întreaga povară a tranziției, și consumatorii și ceilalți actori de-a lungul lanțului valoric (retailer, distribuitori) sunt responsabili. Împreună trebuie să elaborăm un portofoliu de măsuri care ajută sectorul agricol să facă tranziția către unul durabil din punct de vedere economic, social și de mediu. ”Mai mult, în ceea ce privește transformarea acestor măsuri din unele voluntare în unele obligatorii domnul Vandenberghe a declarant: “Noi am propus un cadru voluntar, deci este vorba de o abordare voluntară. Vom face o evaluare de impact în 2026 și în funcție de asta vedem cum și în ce măsură ar trebui să avem aceste element în cadrul de politici ulterior. Va depinde de ce progres facem.”

Florentin Bercu, Director executiv al UNCSV- AAC – „Vreau să întăresc și eu faptul că fermierii români fac eforturi în reducerea emisiilor de carbon, dar pentru asta e nevoie de mai multe eforturi și din partea autorităților europene. Avem nevoie de posibilitatea de a utiliza NGT înainte de a vorbi de reduceri prin SUR. De asemenea, este foarte important pentru a putea face în condiții optime această sechestrare este APA. O măsură de sprijin pentru fermieri ar fi ca prin Invest EU să existe posibilitatea finanțării unor investiții strategice la nivel regional și național în irigații, desecări, drenaje ca să asigure apa necesară plantelor pe suprafețe mult mai însemnate decât în prezent, eficientizare a consumului de apă. Totodată se impune stimularea înființării și administrării a unor rețele teritoriale de perdele de protecție a câmpului la nivel național și european, amplasate corespunzător ca să se creeze ecosistemul necesar. Teama și frica noastră este că se va beneficia pentru o perioadă de 2 - 3 ani de aceste măsuri stimulative sau poate un sprijin foarte mic care este la ora actuală de maxim 30 de euro per hectar, iar începând cu viitorul program, respectiv 2028 va fi încă o regulă introdusă suplimentar fără să se acorde niciun beneficiu. Trebuie să fim conștienți că este primordial să existe stimulente concrete  pe termen lung și măsuri care să sprijine aplicarea acestor constrângeri care vin de la nivel european. În caz contrar vom ajunge la o concurență neloială între produsele europene și produsele din state terțe care au costuri mult mai scăzute.”

În ceea ce privește impactul cauzat de exporturile din Ucraina asupra piețelor și țărilor vecine,

Florentin Bercu, Director executiv al UNCSV - AAC – „Suntem solidari cu poporul ucrainian de aceea avem foarte mulți care au tranzitat și au și rămas în  România. Aceștia primesc de 5-6 ori sume mai mari decât locuitorii țării noastre ca și alocații pentru copii, cazare și hrană. Prin acest sprijin acordat, autoritățile din România nu au vrut sau nu au fost în stare să țină sub control situația. Mai mult, au intrat pe teritoriul țării noastre camioane supraîncărcate deoarece nu au fost efectuate controale așa cum ar fi trebuit și marfa cu altă destinație a rămas în România. Din acest motiv toată infrastructura noastră a fost blocată și afectată (rutieră, portuară, maritimă). Produsele ucrainene sunt prioritizate înaintea produselor românești, iar noi ne dorim să îi ajutăm în condiții fair play și echilibrate pentru populația română și europeană. Culoarele trebuie să fie implementate doar prin sigilii și monitorizare GPS - atât la intrarea cât și la ieșirea din țară pentru a fi respectate, cât și analize ale reziduurilor de pesticide. Vă rugăm să ne sprijiniți pentru a face față campaniei următoare. Se anunță un an bun și vom avea un blocaj total din cauza surplusului de marfă din Ucraina.

Suntem îngrijorați pentru culturile următoare deoarece nu vom avea unde să depozităm și nu va fi transport disponibil dacă nu se impun măsurile care sunt propuse de principalele state afectate(Ro, Po, Hu, Ch, SK). Nu putem să mai continuăm așa, iar aici nu e vorba de compensații. Aceste nu acoperă nici gropile făcute de transporturile venite din Ucraina. Dacă continuăm în acest fel se vor crea perturbații foarte mari pentru început în țările menționate anterior și ulterior în majoritatea statelor europene. Există riscul ca 20 - 25 % din fermierii din țările direct afectate să falimenteze. Sperăm că autoritățile vor înțelege dificultățile și amploarea acestei situații și vor acționa în consecință, să nu creeze o situație de impas. Dacă lucrurile nu se rezolvă ne vom uni și vom avea un eveniment de impact la nivelul UE. Suntem constrânși să acționăm oricum va fi nevoie pentru a proteja fermierii și producția europenă.”

Marius Micu, Vicepreședinte PRO AGRO – AAC și Vicepreședinte COPA – Prevederile din acordurile de liber schimb nu sunt corelate cu celelalte regulamente care ne interzic să producem în anumite condiții, dar deschid porțile pentru țări terțe să vină în UE. Referitor la Ucraina avem 2 solicitări. Deschiderea pieței comune Europene pentru o parte din cantitățile stocate în țările afectate să meargă către Europa centrală și sa fie un efort comun. Mai mult, s-a discutat ca aceste cantități să fie preluate pentru ajutor umanitar în Africa. Deci, o parte din cantități ar putea merge acolo, iar o alta spre țările din centrul Europei. Suntem solidari cu Spania și cu toate celelate țări care au dificultăți din cauza perturbării piețelor, precum Franța.

Bugetul va fi insuficient, ne trebuie un buget suplimentat, dar nu din PAC. Ne trebuie flexibilitate pentru PAC deoarece va fi greu să respectăm condițiile actuale - toate trebuie să fie puse în contextul geopolic și socio-economic actual. Avem producții venite din Ucraina care nu respectă legislația actuală. Dacă avem cantități atât de mari care rămân în UE, iar din analizele pe care le efectuăm la granițe nu identificăm abateri de la condițiile fitosanitare, înseamnă că producția din Ucraina respectă condițiile din UE. În acest caz, noi de ce mai avem aceste reguli fitosanitare dacă ei nu le folosesc și nu se întâmplă nimic- deci nu perturbă siguranța alimentară.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News