Ziua Internațională a Alimentației este sărbătorită în data de 16 octombrie de toate statele europene, dar și de țări de pe alte continente.
În contextul dificultăţilor anului 2022, Natiunile Unite prin intermediul Organizaţiei Alimentului şi Agriculturii / Food and Agriculture Organization (FAO) propune tema: „Nu lăsăm pe nimeni în urmă: producții mai bune, o nutriție mai bună, un mediu mai bun, ceea ce înseamnă o viață mai bună”. Se recomandă cu acest prilej organizarea de acțiuni care să orienteze populația spre programe alimentare echilibrate nutrițional, ușor de urmat pe o perioadă indelungată şi sigure pentru toate vârstele și mai ales pentru bugetele personale reduse.
Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că o combinație dintre o dietă dezechilibrată și un stil de viață sedentar a dus la creșterea ratei de obezitate, nu numai în țările dezvoltate, ci și în țările cu venituri mici, unde foametea și obezitatea adesea coexistă. Aceleași date scot în evidență că peste 670 de milioane de adulți și 120 de milioane de fete și băieți cu vârsta cuprinsă între 5-19 ani sunt obezi, iar peste 40 de milioane de copii sub 5 ani sunt supraponderali, în timp ce peste 820 de milioane de oameni suferă de foame.
La sfârșitul anului 2019 Centrul de Observare a Obezității Globale ne considera o țară cu 47.7% adulți supraponderali și din care 10.9% adulți suferă de obezitate. În aceste condiții este nevoie ca meniul zilnic să fie personalizat și să includă alimente nutritive și ușor de procurat.
România a marcat Ziua Alimentației vineri, 14 octombrie, în cadrul unei conferințe cu tema ”Prevenţie prin Alimentaţie personalizată şi Stil de viaţa echilibrat - 2022”, organizată de Societatea Română de Educație Nutrițională. Acțiunile de conștientizare organizate de SREN subliniază importanţa alimentației şi a igienei vieţii în prevenirea bolilor.
“Atunci când vorbim despre hrană, despre alimentație este necesară sustenabilitatea, a declarat lector univ. dr. Lygia Alexandrescu, președintele Societății Române de Educație Nutrițională. Trăim vremuri cu conflicte, cu schimbări climatice, cu inegalitate, cu creșteri constante de prețuri și atunci și această sustenabilitate înseamnă oportunitate pentru cei care produc, oportunitate pentru cei care consumă și mai ales grijă față de mediu. Este necesară o lume în care alimentul să fie suficient cantitativ, să fie nutritiv, sigur și ușor de procurat. Dacă vorbim despre alimentația de prevenție, asta înseamnă că avem grijă să prevenim, să întârziem și să reducem impactul bolilor asupra organismului prin ceea ce consumăm. Avem nevoie, de asemenea, pe lângă această calitate a alimentelor, de expunere la aer nepoluat, de efort constant, moderat și de o bună hidratare, de ore de somn corecte și, bineînțeles, de management-ul stresului.
Când vorbim despre personalizare, ne gândim la faptul că nu suntem la fel și că trebuie să schimbăm atitudinea conform căreia alimentația e aceeași pentru toată lumea. Suntem indivizi diferiți, avem diferențe în anumiți parametri biochimici, metabolici, genetici și mai ales de microbiotă. Acestea ar fi cele 4 noțiuni care ne diferențiază și de aceea alimentația trebuie să fie personalizată. Beneficiile personalizării ar fi creșterea nivelului energetic, creșterea biodisponibilității și a absorbției nutrienților, îmbunătățirea stării de funcționare a organismului și creșterea calității vieții”, a spus dr. Lygia Alexandrescu, președintele Societății Române de Educație Nutrițională.
În cazul alimentației este importantă cantitatea și calitatea. ”Ar trebui să vorbim și despre deficitul nutrițional, chiar dacă România clar nu se compară cu țările în care foametea există în mod real, cum sunt din cele din Africa Subsahariană sau Asia de Sud-Est, atrage atenția doctor Adina Simona Dragomir de la Institutul de Endocrinologie I.C. Parhon. Totuși nu stăm extraordinar de bine, cel puțin comparativ cu celelalte țări din Uniunea Europeană și trebuie să vorbim în mod cert despre calitatea alimentelor. Eu sunt endocrinolog și nu pot să nu insist pe problemele endocrinologice date atât de deficitul alimentar, de exces cât și de calitatea alimentelor.
La copil, de exemplu, avem deficitele de creștere, avem sindromul ovarian polichistic, rahitismul, gușa și noduli tiroidieni, sindromul metabolic și bineînțeles obezitatea. Iar la adult, pe lângă obezitate, avem sindromul hipermetabolic, avem din ce în ce mai frecventul diabet de tip 2, o să avem afecțiunile tiroidiene mergând până la cancerele tiroidiene, infertilitatea, o problemă din ce în ce mai frecventă inclusiv în societatea noastră. Toate acestea pot fi prevenite sau măcar ameliorate printr-o dietă cât mai corectă”, a mai adăugat doctor Adina Simona Dragomir - medic primar endocrinologie.
Stilul de viață sănătos ne ajută să facem față unei boli grave cum este cancerul. ”Trei miliarde de oameni de pe glob nu au o nutritie de calitate, spune dr. Cristina Berteanu, medic specialist ATI. Prin nutriția de calitate se pot reduce costurile în sănătate cu 97 la sută până în 2030. Este necesar un plan alimentar care să însoțească schemele de chimio și radioterapie. Sfatul nutrițional este necesar pentru a se întelege rolul substanțelor active din tratamentul oncologic.”
Mortalitatea care poate fi prevenită în România, este de 2.5 ori mai mare decât în Uniunea Europeană, atrage atenția senatoarea Nicoleta Pauliuc, Președintele Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Senatul României.
” În momentul în care vorbim de Planul de combatere şi prevenţie a cancerului - am alocat o zonă foarte importantă alimentației şi am spus că un nutriţionist trebuie să facă parte din acel tumor board alături de chirurgi, alături de oameni care diagnostichează, alături de oncologi, de radioterapeuţi, de anestezişti, de psihologi”, a spus Nicoleta Pauliuc.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu