Alimentele-medicament pentru stomac: Recomandate mai ales pentru cei care suferă de boli inflamatorii intestinale

Boala inflamatorie intestinală este un termen care se referă la boala Crohn și la colita ulcerativă. Afecțiunile sunt caracterizate de inflamație cronică în locuri diferite ale tractului gastrointestinal, având ca rezultat diaree și dureri abdominale.

O dietă bogată în fibre și săracă în carbohidrați rafinați are un efect net favorabil asupra cursului clinic al bolii. Există, de asemenea, studii care susțin beneficiul consumului de alimente și suplimente probiotice în bolile inflamatorii intestinale, însă este nevoie de cercetări mai amănunțite pentru a valida eficacitatea fibrelor dietetice și a probioticelor în managementul acestor afecțiuni.

Există o excepție de la consumul de fibre – și anume în timpul episodului diareic acut consumul de fibre trebuie redus și reluat odată cu atenuarea diareei. Fibrele alimentare se recomandă în cantități cât mai apropiate de cele normale (adică aproximativ 15 grame la fiecare 1000 de kcalorii din dietă), fiind benefice în restaurarea funcţiilor mucoasei, a absorbţiei apei și electroliților, cât și în creșterea vâscozității scaunului, potrivit Exquis.

Tipuri de fibre alimentare

Fibrele alimentare sunt componente ale vegetalelor care nu pot fi digerate integral de enzimele tractului digestiv uman. Există două tipuri de fibre – solubile și insolubile.

Fibrele solubile

Fibrele solubile precum gumele, mucilagiile, unele hemiceluloze și pectina se găsesc în fructe, legume, zarzavaturi, tărâțe de ovăz, orz, secară, psylium, leguminoase (linte, fasole uscată, mazăre). Ele se dizolvă în apă și formează un gel care încetineşte pasajul alimentelor prin tractul intestinal și întârzie sau scade absorbția unor constituenți alimentari precum glucoza și colesterolul.

Fibrele insolubile

Fibrele insolubile nu se dizolvă în apă și formează balastul din colon. Acestea se regăsesc în tărâțele de grâu și în cerealele integrale (paste integrale, pâine integrală, orez brun). Aceste fibre nu le sunt recomandate pacienților cu boli inflamatorii intestinale, deoarece pot irita și mai mult pereții intestinului și pot produce sângerări în scaun, chiar în absența diareii.

Acidul folic, important în regimul alimentar pentru boala inflamatorie intestinală

Refacerea capitalului de folat sau suplimentarea cu acid folic pare a fi benefică în diareea acută, probabil datorită faptului că accelerează regenerarea celulelor epiteliale ale mucoasei. Surse alimentare bogate în acid folic sunt ficatul de vită, miel, porc, pui, alături de legumele verzi (spanac, broccoli, sparanghel, varză Kale) recomandate a se consuma fierte sau înăbușite la abur. De asemenea, citricele, fructele de pădure și pepenele galben sunt fructe bogate în acid folic și care sunt recomandate în regimul alimentar pentru boala inflamatorie intestinală.

Alimente permise și nepermise în bolile inflamatorii intestinale

Alimentaţia bolnavului diferă în funcție de stadiul evolutiv al bolii.

Regim hidric în formele grave

În formele grave (cu peste 10 scaune diareice pe zi) se recomandă regim hidric timp de 2-3 zile, timp în care se vor administra doar lichide: ceai de mentă, ceai de mușețel, sunătoare și tei, neîndulcite sau slab îndulcite, sucuri de fructe neacide, supe de legume la care se adaugă orez, carne slabă fiartă, mărunțită 25 g de carne la 100 ml de supă.

Piureuri când starea de sănătate se mai îmbunătățește

Dacă evoluţia bolii este favorabilă, se vor introduce în alimentaţie succesiv: în primul rând legumele care nu au multă celuloză (dovlecel, baby carrots, sfeclă roșie) sub formă de piureuri și soteuri, apoi fructe coapte, neacide, fără coajă și fără sâmburi, mai întâi sub formă de compot. Se pot introduce de asemenea lactatele fermentate sub formă de brânză telemea sau brânză de vaci.

Condimentele și grăsimile animale, interzise în regimul alimentar pentru boala inflamatorie intestinală

Rămân excluse permanent condimentele iritante, carnea grasă, vânatul, afumăturile, fructele tari, crude, cu coajă și semințe, conservele, mezelurile, prăjelile, pâinea proaspătă, alimentele cu celuloză dură, însă regimul alimentar depinde de toleranța individuală a fiecărui pacient.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News