Alimentele ultraprocesate: Noul "tutun" care ne ucide încet

Profesorul Carlos Monteiro de la Universitatea din São Paulo, cel care a inventat termenul de „alimente ultraprocesate”, atrage atenția, la Congresul Internațional de Obezitate din această săptămână, asupra pericolului crescând pe care îl reprezintă alimentele ultraprocesate pentru copii și adulți, potrivit The Guardian.

„UPF își cresc constant cota de piață și domină din ce în ce mai mult regimurile alimentare din întreaga lume, în ciuda riscurilor pe care le prezintă pentru sănătate, crescând probabilitatea apariției bolilor cronice multiple”, a declarat Monteiro înaintea conferinței de la São Paulo.

„Acestea înlocuiesc alimentele sănătoase, mai puțin procesate, la nivel global, și contribuie de asemenea la deteriorarea calității dietei din cauza numeroaselor lor proprietăți dăunătoare. Combinate, aceste alimente alimentează pandemia de obezitate și alte boli cronice asociate alimentației, precum diabetul”, a mai spus profesorul.

Acest avertisment dur vine pe fondul creșterii vertiginoase a consumului global de alimente ultraprocesate, precum cerealele, batoanele proteice, băuturile carbogazoase semi-preparatele și fast-food.

În Marea Britanie și Statele Unite, peste jumătate din alimentația unui om obișnuit constă acum din alimente ultraprocesate. Pentru unii, în special cei tineri, cu venituri mai mici sau din zone defavorizate, o dietă formată din 80% UPF este tipică.

În luna februarie, cea mai amplă analiză mondială de acest gen a descoperit că alimentele ultraprocesate sunt direct legate de 32 de boli, inclusiv un risc crescut de boli cardiace, cancer, diabet de tip 2, probleme de sănătate mintală și deces prematur.

Monteiro și colegii săi au folosit pentru prima dată expresia „alimente ultraprocesate” acum 15 ani, atunci când au conceput sistemul de clasificare a alimentelor „Nova”. Acesta evaluează nu numai conținutul nutritiv, ci și procesele prin care trece alimentul înainte de a fi consumat.

Sistemul clasifică alimentele și băuturile în patru grupe: alimente minim procesate, ingrediente culinare procesate, alimente procesate și alimente ultraprocesate.

Monteiro a declarat că este acum atât de îngrijorat de impactul pe care îl au alimentele ultraprocesate asupra sănătății umane încât studiile și analizele nu mai sunt suficiente pentru a avertiza publicul asupra pericolelor pentru sănătate.

„Sunt necesare campanii de sănătate publică similare celor împotriva tutunului pentru a reduce pericolele UPF”, a declarat el. „Aceste campanii ar include avertizări pe ambalaje cu privire la riscurile pentru sănătate asociate consumului de UPF.

„Publicitatea pentru UPF ar trebui, de asemenea, interzisă sau puternic restricționată, iar avertismente similare celor de pe pachetele de țigări ar trebui introduse pe partea frontală a ambalajelor”, a mai spus acesta.

El a mai transmis participanților la conferință că „Vânzarea de UPF în școli și unitățile medicale ar trebui interzisă, iar aceste produse ar trebui taxate puternic, cu veniturile generate folosite pentru subvenționarea alimentelor proaspete”.

Monteiro a făcut paralele între industria UPF și cea a tutunului, subliniind că ambele industrii cauzează boli grave și decese premature, profită de dependența consumatorilor și investesc profiturile obținute în marketing agresiv și lobby împotriva reglementărilor.

"Atât tutunul, cât și alimentele ultraprocesate sunt dăunătoare prin design, iar reformularea nu este o soluție", a declarat el. "Trebuie să luăm măsuri similare cu cele luate împotriva tutunului pentru a proteja sănătatea publică", a conchis acesta.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News