Alina Gorghiu îndeamnă fetele și băieții să raporteze orice formă de abuz: Mizeria nu trebuie ascunsă niciodată sub preș

Alina Gorghiu a subliniat că raportarea faptelor penale ajută la prevenirea altor cazuri. Aceasta a menționat că Ministerul Justiției a extins ordinul de protecție pentru toate formele de violență și agresori, că monitorizarea agresorilor cu brățara electronică este funcțională și că mecanismul voucherelor pentru victime a devenit operațional, oferind până la 18.500 de lei pentru nevoi urgente.

„Încurajez fetele sau băieții să facă sesizări legat de orice abuzator, indiferent de loc, vârstă, statut social sau calitatea lui! Am făcut acest apel și în trecut, dar revin și azi cu el. Este nevoie. Mizeria nu trebuie ascunsă niciodată sub preș.

A sesiza o faptă penală înseamnă a salva o altă potențială victimă.

Ministerul Justiției a extins ordinul de protecție pentru orice tip de violență și față de orice tip de agresor;

Monitorizarea cu brățara electronică a agresorilor funcționează;

Mecanismul voucherelor pentru victimele infracțiunilor a devenit operațional. Ele pot primi până la 18.500 de lei pentru nevoi urgente.", a scris Alina Gorghiu. 

„E nevoie de efort comun pentru a preveni și combate tot ceea ce este bolnav și periculos pentru noi toți"

Alina Gorghiu a anunțat că va colabora colegii din Ministerul Justiției pentru a crea un ghid destinat victimelor abuzurilor, care va oferi informații despre sesizare, protecție și legislație. Potrivit acesteia, ghidul va fi distribuit fetelor din licee și facultăți. Ministra Justiției a mai subliniat importanța fiecărui gest și acțiune în protecția victimelor și a făcut apel la eforturi comune pentru a combate problemele periculoase. În plus, ea a subliniat necesitatea implicării mai multor femei în viața publică, politică, administrație și educație pentru a dezvolta politici publice mai sănătoase pentru societate.

„În plus, voi lucra împreună cu colegii din Ministerul Justiției la un ghid simplu, pentru ca victimele să știe ce au de făcut, unde să sesizeze, cui să se adreseze, cum pot fi protejate, care este legislația. Un ghid care va fi distribuit, ulterior, fetelor din licee și facultăți.

Fiecare gest contează. Fiecare acțiune pentru protecția victimelor este un pas înainte.

E nevoie de efort comun pentru a preveni și combate tot ceea ce este bolnav și periculos pentru noi toți.

P.S: De aceea spun tuturor șefilor de partide de ani de zile că e nevoie de mai multe femei în viața publică, în politică, în administrație, în sistemul de educație, în toate domeniile. Ele sunt cele care pot construi altfel de politici publice, mult mai sănătoase pentru întreaga societate.", a scris Alina Gorghiu pe pagina de Facebook. 

Sursă foto: Captură Facebook Alina Gorghiu

VEZI ȘI:  CJUE a stabilit că justiţia franceză nu a procedat corect în dosarul privind extrădarea lui Paul-Philippe al României

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit "clar" că justiţia din Franţa nu a procedat "corect" în dosarul privind mandatul european de arestare pe numele lui Paul-Philippe al României, a transmis, luni, ministrul Alina Gorghiu.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei remis AGERPRES, CJUE s-a pronunţat, luni, în procedura întrebărilor preliminare cu care a fost sesizată de către instanţa din România în cazul extrădării lui Paul-Philippe al României.

"Statul român a avut dreptate. CJUE a stabilit clar că justiţia din Franţa nu a procedat corect în dosarul privind mandatul european de arestare pe numele fugarului Paul-Philippe al României. Mulţumesc tuturor instituţiilor române şi celor care au înţeles că fenomenul fugarilor trebuie tratat serios, indiferent de statul care trebuie să îi predea. Mesajul meu ca ministru este că, din respect pentru justiţia din România, fiecare fugar trebuie adus înapoi în ţară, trebuie să-şi execute pedeapsa în penitenciarele din România. Vă asigur că vom continua să facem orice demers necesar pentru ca justiţia să meargă până la capăt", a declarat Alina Gorghiu, citată în comunicat.

Ministerul Justiţiei arată că, la data de 30 aprilie, Curtea de Apel Braşov a depus la CJUE o cerere de decizie preliminară, adresând întrebări care vizează aspecte privind respectarea legislaţiei UE în materia mandatului european de arestare în cazul predării lui Paul-Philippe al României. Luni, CJUE a publicat hotărârea.

Conform comunicatului citat, CJUE a stabilit că refuzul executării mandatului de către o autoritate de executare nu atrage refuzul de către un alt stat membru. Fiecare autoritate de executare trebuie să facă propria analiză în care să fie avute în vedere şi motivele de refuz invocate anterior. Concomitent, autoritatea emitentă poate menţine validitatea mandatului european, după efectuarea propriei analize cu privire la motivele de refuz invocate.

Totodată, s-a stabilit că decizia Comisiei de Control a fişierelor Interpol (CCF) nu poate justifica, în sine, refuzul executării mandatului, dar poate fi luată în considerare la fundamentarea deciziei. Ulterior deciziei de refuzare a predării, autoritatea emitentă poate decide cu privire la validitatea mandatului fără a fi necesară sesizarea CJUE, cu excepţia cazului în care decizia care va trebui adoptată nu este supusă unei căi de atac.

Executarea mandatului nu poate fi refuzată pe motiv că procesul verbal de depunere a jurământului de un judecător din completul care a soluţionat cauza internă nu poate fi găsit sau a fost depus numai la numirea în calitate de procuror, a mai decis CJUE. 

Autoritatea emitentă nu poate participa în calitate de parte la procedura privind executarea mandatului, iar autoritatea de executare nu poate refuza predarea întemeindu-se pe condiţiile de detenţie de care a luat la cunoştinţă fără consultarea statului emitent. Nu poate fi avut în vedere un standard mai ridicat în materie de condiţii de detenţie decât cel garantat de normele internaţionale, a mai explicat CJUE.

"Hotărârea CJUE interpretează dreptul UE aplicabil în speţă, nu îl aplică efectiv. Dar interpretarea este obligatorie pentru toate statele membre. Statul român va comunica această decizie extrem de importantă către instanţa din Malta, aceasta urmând să se pronunţe referitor la predarea fugarului Paul-Philippe al României", a evidenţiat Ministerul Justiţiei.

Paul-Philippe al României se află în acest moment în Malta, unde aşteaptă, sub control judiciar, decizia definitivă cu privire la predarea sa.

În 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a condamnat definitiv, în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, pe Paul al României la trei ani şi patru luni de închisoare şi pe omul de afaceri Remus Truică la şapte ani de închisoare cu executare, potrivit Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News