Am aflat marele secret al Sectorului 1.
Bucureștiul este unul dintre orașele cu o istorie aparte, cu clădiri impozante și arhitectura deosebită, motiv pentru care, la sfârșitul secolului al XIX-lea a primit denumirea de "Micul Paris" sau "Parisul de Est".
Odată cu creșterea economică de la acea vreme, cu existența fabricilor de tutun, bere sau textile și cu dezvoltarea industrială a orașului au început să fie ridicate tot mai multe clădiri impunătoare, cu arhitectură asemănătoare celor franțuzești, dintre ele amintind Arcul de Triumf, Palatul CEC, Palatul Kretzulescu și Palatul Cotroceni.
Iată că, asemenea Parisului, "Micul Paris" avea propriul Arc de Triumf, identic cu cel original, dar la o dimensiune mult mai mică, amplasat chiar în Sectorul 1.
În plus, odată cu primirea noii denumiri, unele dintre cele mai reprezentative nume ale țării, precum I.L. Caragiale, Constantin Brâncuși, George Enescu sau Emil Cioran, aveau tot mai multe legături cu Parisul, capitala Franței, iar atmosfera bucureșteană, vestimentația și gesturile de la acea vreme copiau intrutotul stilul parizian.
Acum, lucrurile s-au schimbat complet, iar de câteva luni, definiția și prezentarea "Micului Paris" se apropie de "adevăr" și se axează pe Sectorul 1, cel care continuă să copieze și să adopte diverse elemente din Franța prin prezența primarului... francez, Clotilde Armand, care a și promis că va transforma Sectorul 1 în "Micul Paris".
"Sectorul 1 trebuie să devină un sector frumos, cu clădirile de patrimoniu puse în valoare, cu o viață care să atragă turiștii. Dacă voi fi primarița Sectorului 1, voi oferi o foarte bună imagine a Bucureștiului. Sunt franțuzoaică prin naștere și româncă prin alegere și adopție", a declarat Clotilde Armand.
Prima măsură pe care a luat-o pentru a muta Franța în Sectorul 1 a fost aducerea lui "Ratatouille" ca mascotă. Da, da, Ratatouille, șobolanul din filmul faimos tot de inspirație franțuzească.
Și cum probabil Clotilde Armand este mare fană a filmului, și nouă nu ne ajungea un singur șobolan, a ținut să dea comandă de mai mulți, doar, doar filmul ei la Primăria Sectorului 1 să aibă același final fericit cu cel din adevăratul film, în care întreaga familie de șobolani devine dominantă și se integrează în viețile și familiile cetățenilor.
Zis și făcut, procesul de adaptare al șobolanilor franțuziți din Sectorul 1 este în derulare. Au început cu defilarea pe Calea Victoriei, mai apoi au luat la pas fiecare străduță din Sectorul 1, au ținut să cunoască sistemul medical cu intrarea directă în Spitalul de Copii Grigore Alexandrescu, apoi în apartamente, iar mai apoi s-au dus să mănânce gogoși prin marile supermarketuri. Aaa și să roadă cablurile mașinilor sau semafoare, probabil ca un protest față de traficul infernal din Capitală, că or fi și ei sătui.
Să nu uităm că mai nou, din nebăgare în seamă, șobolanii "Micului Paris", promis și construit de Clotilde Armand, au decis să intre singuri în familii și au început să ronțăie degetele oamenilor care ies să-și ia mâncarea de la livratori, în timp ce alții de mărimea unor pisici cad leșinați pe lângă borduri.
Poate că de dorul brânzeturilor puturoase franțuzești, la planul primarului Clotilde Armand s-a mai adăugat ceva, ceva dus la extrem, anume mirosul... nu, rectific, putoarea gunoaielor.
Păi nu a spus "madame" primar Clotilde Armand că vrea să facă "Micul Paris" din Sectorul 1?! Na, că a reușit!
În timp ce Clotilde Armand duce războaie cu mafia imaginară și visează la Paris, Sectorul 1 se îngroapă în gunoaie și Leptospiroză, boala care amenință populația Sectorului, iar șobolanii, Ratatouille noștrii, transformă "Micul Paris" în marele lor București.
Șobolanii se închină la Clotilde Armand și se roagă să o țină buna coaliție în funcție cât mai mult și oamenii s-o voteze etern, pentru a ajunge să înoate în gunoaie. Însă, și această nouă ”civilizație” din Sectorul 1 trebuie să se adapteze și să conviețuiască în armonie cu omul și cu mediul. Așa că schimbarea ”de peisaj” adusă de primarul USR-PLUS vine la pachet și cu o nouă profesie, unică în țară, cea de dresor de șobolani. În cele din urmă, va fi o meserie bănoasă (și blănoasă), că doar nu vrea cineva să se trezească cu un colocatar gri-șobolan în pat, așa cum am văzut că s-a mai întâmplat.
Vezi VIDEO genial aici: O nouă profesie ar putea apărea în Sectorul 1
"Prezența acestor rozătoare determină o boală foarte gravă care se numește leptospiroză și care poate să ducă la deces, pentru că afectează și ficatul și rinichiul și inima. Poate această mușcătură, la șobolanii agresivi, să ducă la suprainfecții cu flegmoane deosebit de grave, cu zone de necroză și fasceita necrozantă, o infecție gravă care duce la necroza straturilor superficiale de mușchi și piele, deloc ușoare, iar rozătoarele acestea aduc pe lângă ele și purici, în special în acest decor meteorologic umed și cald.
Am putea vorbi și despre un alt tip de epidemie, categoric. În special când vorbim despre aglomerările urbane, cum este Bucureștiul, unde te aștepți să fii în siguranță maximă, fiind o capitală europeană. Trebuie luate de urgență măsuri în acest sens să nu populăm spitalele de boli infecțioase cu alte patologii pe care nu le-am întâlnit în generația noastră și de mult au apus", a declarat Carmen Dorobăţ, în direct la Antena 3.
Experții din Franța spuneau că ”sunt câte doi șobolani pentru fiecare parizian".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu