România şi Spania vor încheia un parteneriat strategic cu prilejul vizitei oficiale pe care premierul Victor Ponta o va efectua duminică şi luni la Madrid, a declarat ambasadorul spaniol la Bucureşti, Estanislao de Grandes Pascual.
Victor Ponta va avea un prânz de lucru cu omologul său spaniol, Mariano Rajoy, se va întâlni cu liderul opoziţiei, Alfredo Pérez Rubalcaba, şi va fi primit de regele Juan Carlos, a detaliat ambasadorul Spaniei.
Estanislao de Grandes Pascual a vorbit într-un interviu acordat Agerpres despre interesul unor importante bănci spaniole de a veni în România. Până acum, prezenţa băncilor spaniole a fost doar indirectă, prin participaţii la Grupul austriac Erste, acţionarul majoritar al BCR, şi prin Garanti Bank (Turcia).
Diplomatul a mai aminitit că Spania va livra în septembrie Bucureştiului un lot de 16 trenuri de metrou, pentru care partea română mai are de achitat 5,5 milioane de euro.Ambasadorul s-a referit şi la cei un milion de români care locuiesc în Spania, pe care i-a descris ca fiind "harnici" şi "perfect integraţi", subliniind însă că sunt necesare măsuri pentru îmbunătăţirea imaginii comunităţii româneşti, afectate de cazurile negative intens mediatizate.
În ceea ce priveşte situaţia Justiţiei din România, Estanislao de Grandes Pascual a spus că "Mecanismul de Cooperare şi Verificare s-a dovedit un instrument foarte util", fiind de părere că acesta ar trebui să continue "nu ca un mijloc de verificare, ci de cooperare".
Redăm interviul complet:
- Excelenţa voastră, premierul Victor Ponta începe duminică o vizită în Spania. Care este semnificaţia acesteia, ce subiecte vor fi discutate?- Este un moment important în relaţiile noastre bilaterale. Este prima vizită pe care o efectuează un prim-ministru român din 2006, când premierul de atunci Călin Popescu-Tăriceanu a fost în Spania. În 2007 şi preşedintele Traian Băsescu a făcut o vizită de stat în Spania. Pe de altă parte, dincolo de vizita efectuată în 2009 în România de Alteţele Lor Regale, prinţul şi prinţesa de Asturia, au existat foarte puţine contacte bilaterale de nivel înalt. Premierul Zapatero a fost aici la Summitul NATO în 2008 şi apoi premierul Rajoy a venit la Congresul European PPE, care a avut loc aici anul trecut şi atunci s-a întâlnit cu premierul român Victor Ponta şi cu preşedintele Traian Băsescu. Dar în mai a avut loc vizita oficială a ministrului spaniol de Externe la Bucureşti. În timpul discuţiilor cu ministrul Corlăţean, cei doi au convenit să stabilească un parteneriat strategic între Spania şi România. Acum cei doi premieri vor face o declaraţie în timpul conferinţei de presă, urmând să arate că acest Parteneriat Strategic va fi urmat de un Plan de acţiune, de întâlniri periodice la nivel înalt, a căror frecvenţă va fi stabilită în Planul de acţiune. Premierul Ponta va avea un prânz de lucru cu premierul Mariano Rajoy, se va întâlni cu liderul opoziţiei, Alfredo Pérez Rubalcaba, şi va fi primit de Majestatea Sa Regele.- Ce teme vor fi fi abordate în timpul întâlnirilor?- Relaţiile noastre bilaterale sunt excelente sub toate aspectele. Cooperăm foarte bine în relaţiile internaţionale, avem aceeaşi poziţie în Uniunea Europeană, am sprijinit întotdeauna şi sprijinim în continuare aderarea României la Spaţiul Schengen. Acesta lucru a fost foarte clar de la bun început. Va fi o discuţie şi despre situaţia celor aproape un milion de români aflaţi în Spania şi despre posibilitatea de cooperare în domeniul infrastructurii, în modernizarea administraţiei româneşti, în special, de exemplu modernizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală ANAF şi multe alte proiecte, în special în domeniul infrastructurii, cum ar fi autostrăzi, căi ferate, metrou. Există o companie spaniolă foarte importantă, care construieşte 16 trenuri pentru metroul din Bucureşti şi acest prim lot de 16 trenuri va fi livrat în septembrie, chiar dacă au fost câteva întârzieri în efectuarea plăţilor convenite, dar acest aspect e pe cale să fie rezolvat. În general, aceasta va fi o vizită foarte importantă pentru consolidarea legăturilor existente deja în procedurile comune din Uniunea Europene, pentru avansarea în politicile comune, cum ar fi sistemul bancar.
- Referitor la trenurile de metrou, la cât se ridică preţul acestora?- Este vorba de 19,7 milioane de euro pentru construirea primei tranşe de 16 trenuri. Au fost unele întârzieri în plăţile convenite, dar sper, şi asta mi-a spus ministrul Finanţelor, că odată cu revizuirea bugetară, care va fi făcută la sfârşitul lunii, aceste arierate vor fi plătite către toate companiile.- Ce sumă a fost achitată?- Cred că au plătit deja cam 19 milioane şi ar fi trebuit să primească înainte de iunie 2012 încă 10 milioane, dar au convenit să amâne plata până în luna iunie a acestui an şi au primit doar 4,5 milioane. Deci mai lipsesc 5,5 milioane de euro.- Spania şi România se confruntă cu unele probleme de corupţie. Cum evaluaţi starea justiţiei din România?- Noi n-am făcut niciodată o legătură între MCV şi aderarea la Schengen, dar ar trebui să spunem că acest mecanism a avut o importanţă majoră pentru îmbunătăţirea justiţiei, care este reală, şi pentru lupta împotriva corupţiei. MCV s-a dovedit un instrument foarte util şi credem că ar trebui să continue nu ca un mijloc de verificare, ci de cooperare. Schengen este ceva diferit. Ştiţi că Spania a susţinut mereu România, care îndeplineşte toate cerinţele tehnice necesare aderării la Schengen. Nu a existat nicio legătură cu MCV, dar insist că MCV a avut un rol foarte pozitiv în această ţară.
- Zilele trecute aţi avut o întâlnire cu ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, cu care aţi vorbit, potrivit unui comunicat de presă, despre interesul părţii spaniole de a investi în sectorul bancar din România. Aţi putea să ne daţi câteva detalii, despre ce investiţii e vorba?- A fost o chestiune ridicată de partea română, care este foarte interesată - şi noi de asemenea - în întărirea prezenţei băncilor spaniole în România, pentru că până acum prezenţa noastră este doar indirectă: prin intermediul BCR, La Caixa are participaţii în Erste Bank, care are, la rândul său, participaţii în BCR. De asemenea, 25% din Garanti Bank este deţinută de Banco Bilbao. Deci este doar o prezenţă indirectă şi am vrea o prezenţă mai clară a băncilor spaniole, care sunt între cele mai importante bănci din lume, cum ar fi Banco Santander, Banco Bilbao, Banco Popular şi altele.
- În Spania locuiesc aproape un milion de români, potrivit datelor oficiale. Este cea mai mare comunitate de imigranţi din ţara dvs. Cum sunt românii integraţi şi percepuţi de societatea spaniolă?- Vasta majoritate a românilor sunt harnici, sunt perfect integraţi, învaţă limba şi sunt foarte apreciaţi. Dar este o problemă de imagine în presă, pentru că, de obicei, presa înclină să publice doar ştiri negative şi uneori apar aspecte pe care nu le putem nega, că o mică parte a românilor din Spania au legătură cu criminalitatea, cu drogurile, cu hoţiile. Şi acestea fac titlurile ziarelor, contribuie la conferirea unei imagini distorsionate a românilor. În realitate, oricine îi cunoaşte pe români în Spania este total satisfăcut, pentru românii sunt foarte harnici, foarte serioşi şi bine integraţi. Probabil că trebuie de făcut ceva pentru îmbunătăţirea imaginii.- Ce măsuri credeţi că ar trebui luate în acest sens?- Cred că au fost deja câteva campanii bune cu câţiva ani în urmă. A fost o campanie în media, care reflecta activitatea românilor din Spania în toate domeniile: economişti, avocaţi, surori medicale. "Hola, Soy Rumano" a fost campanie foarte bună şi probabil că ceva de acest gen va mai fi făcut. Dar pot să vă spun că, în medie, românii sunt percepuţi foarte pozitiv. Integrarea românilor a fost exemplară şi ei au contribuit de o manieră importantă la economia ţării noastre şi Spania apreciază asta. Şi cred că şi România apreciază modul în care cetăţenii săi sunt trataţi şi acceptaţi în Spania, ca fraţi.
- Se spune că în Spania situaţia e mult mai bună decât în Italia.- Nu ştiu exact care este situaţia în Italia, dar cred că în ultimii ani şi acolo s-au ameliorat lucrurile. Pot să vă spun că, dacă am vorbi despre criminalitate, cooperarea între autorităţile Ministerelor de Interne din Spania şi România este cea mai bună posibilă. Se organizează cursuri, schimburi de experienţă, vizite ale delegaţiilor.
- Excelenţă, în Spania, ca şi în multe alte state europene, şomajul constituie o problemă gravă. Potrivit previziunilor publicate recent, acest indicator ar putea ajunge la 27,8% în 2014. Ce măsuri se iau pentru combaterea şomajului?- Guvernul spaniol elaborează un program foarte serios de reforme. A fost reforma sistemului muncii, reforme dificile pentru reducerea deficitului. Când acest Guvern a venit la putere, a trebuit să stabilizeze situaţia şi, desigur, şomajul este cea mai gravă problemă cu care ne confruntăm, iar principalul obiectiv al Executivului este să amelioreze situaţia în acest domeniu, iar reforma în domeniul muncii a început să dea unele rezultate. Ştiţi că în Spania avem două modalităţi de a măsura şomajul: cuantificarea populaţiei active, în cadrul căreia oamenii spun dacă sunt angajaţi sau nu. Astfel s-a constat că aproape cinci milioane de persoane sunt şomere, ceea ce reprezintă aproximativ 26-27%. Un alt mod de a calcula se referă la Institutul pentru Angajare - fiecare şomer se duce şi se înregistrează pe o listă şi primeşte un loc de muncă atunci cânt apare. Potrivit datelor de aici, situaţia se ameliorează - în ultimele cinci luni 100.000 de persoane se angajează lunar. Autorităţile sunt de părere că am ieşit din recesiune şi că, începând cu a doua parte a anului, vom avea o creştere lentă, dar sigură în economia spaniolă.
- Sunteţi acreditat ambasador şi în Republica Moldova. Cât de aproape sau de departe este acest stat de Uniunea Europeană?- Mă gândesc că Guvernul de coaliţie a făcut o muncă remarcabilă ca să abordeze toate reformele necesare pentru a se apropia de Uniunea Europeană şi sunt optimist că, probabil la Summitul din noiembrie de la Vilnius, sub preşedinţia lituaniană, s-ar putea înregistra progrese semnificative pentru semnarea Acordului de asociere la UE şi în domeniul liberalizării schimburilor şi al eliminării vizelor. Noi facem parte din Grupul "Prietenii Republicii Moldova" şi sprijinim eforturile actualului Guvern către UE şi cred că actualul premier Iurie Leancă, pe care l-am întâlnit anterior în calitate de ministru de Externe şi de vicepremier, este un politician foarte capabil şi nobil şi că va reuşi. Sunt sigur de asta.
- În ceea ce priveşte conflictul transnistrean, credeţi că acesta va fi vreodată soluţionat?- Sunt dificile aceste probleme rămase nerezolvate. (...) Cred că există condiţii mai bune pentru a face progrese în soluţionarea acestui diferend. Desigur, cu toţii, inclusiv Rusia, susţinem integritatea teritorială a Republicii Moldova şi ameliorarea relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol este promiţătoare. Chiar dacă problema nu e deloc simplă.- Aţi venit în România cu aproape patru ani în urmă. Cum aţi descrie experienţa dvs. aici?- Pentru mine a fost o experienţă minunată. Nu ştiam foarte multe lucruri despre ţară atunci când am venit. Soţia mea fusese aici în anii '80, când situaţia era diferită. Când am ajuns aici, imediat ne-am îndrăgostit de această ţară. Frumuseţea ţării, peisajele, monumentele, dar mai presus de toate oamenii, căldura şi deschiderea românilor, proximitatea cu propriul nostru popor ne-au făcut să ne simţim acasă şi pot să vă spun că am fost şi sunt foarte fericit în această ţară. Ori de câte ori vin colegi noi, ei spun că nu se aşteptau ca românii să fie aşa. Ştiţi, ei sunt plăcut surprinşi când ajung la Bucureşti. Bucureştiul s-a schimbat incredibil de mult în ultimii patru ani, pentru cineva venit din afară. Lipscanii au fost puşi în valoare, amintind de timpurile în care Bucureştiul era numit "Micul Paris" al Balcanilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu