Ambasadorul SUA la Budapesta: Cum e posibil ca țara care s-a ridicat la luptă în 1956 împotriva sovieticilor să facă azi jocurile Rusiei?
E.S. David Pressman, ambasadorul SUA la Budapesta, în cadrul Budapest Forum 2024, a susținut un discurs manifest și extrem de sugestiv și îngrijorător cu privire la calea pe care Ungaria, stat membru UE și NATO, a ales-o. Iar din păcate nu mai vorbim de „simple cuvinte” pe care Guvernul Orban le folosește, ci de acțiuni profund anti-europene și anti-americane care vor schimba inevitabil raportul de relație între Budapesta și aliați.
„Cum poate țara care a dat momentul 1956 (n.r. Revoluția maghiară împotriva sovieticilor) să fie atât de confortabilă azi cu Rusia lui Putin? Cum poate o țară să fie atât membră a Uniunii Europene, cât și în „război” cu Bruxellesul? Cum poate un aliat al Statelor Unite, acestea sunt cuvintele primului ministru maghiar, să fie și „adversarul” Americii? Cum poate o victimă constantă a agresiunii ruse să împiedice eforturile de a răspunde azi agresiunii ruse?”, și-a început discursul David Pressman, ambasadorul american.
Evenimentul la care a făcut referire ambasadorul SUA la Budapesta este Revoluția maghiară din 1956.
Revoluția Maghiară din 1956 a fost o revoltă populară împotriva regimului comunist din Ungaria și a influenței sovietice. A avut loc între 23 octombrie și 10 noiembrie 1956 și a fost unul dintre cele mai importante evenimente din istoria Europei de Est din perioada postbelică. Revoluția a început ca o mișcare studențească și s-a transformat rapid într-o revoluție națională care a fost în cele din urmă înăbușită brutal de intervenția militară sovietică.
Ungaria, în război cu Europa și NATO în timp ce relația cu Rusia funcționează fără probleme. Ambasadorul SUA: Tot mai mulți oameni se întreabă dacă Ungaria mai este o democrație
În discursul său manifest șeful misiunii diplomatice americane la Budapesta a amintit de măsurile guvernului Orban împotriva celor ce se opun Fidesz - partidul de guvernământ - și s-a întrebat dacă Ungaria mai e azi o democrație în adevăratul sens al cuvântului.
El a denunțat măsurile represive împotriva celor ce se opun guvernului, panourile anti-europene pe care le întâlnești la tot pasul în Ungaria, retorica de „război” împotriva Occidentului, îndepărtarea Budapestei de SUA și UE și apropierea de Rusia și a atras atenția că dacă la început lumea considera retorica lui Orban ca fiind „simple cuvinte” azi devine tot mai clar că Ungaria a trecut și la fapte.
DefenseRomania redă discursul E.S. David Pressman, la Budapest Forum 2024:
„Totuși, implicarea limitată atât a Europei, cât și a Statelor Unite în ultimii 14 ani în Ungaria nu a condus la o criză de comunicare, ci la una democratică. A recunoaște acest lucru nu înseamnă că judecăm; este un fapt inevitabil pentru orice țară care de aproape un deceniu se află într-o „stare de urgență” continuă, permițând guvernului său să adopte legi ocolind Parlamentul.
Politica SUA obișnuia să accepte ideea că Ungaria spune una și face alta. Și acum le vedem pe cele două – a spune și a face – din ce în ce mai mult și îngrijorător fuzionând. Panourile publicitare anti-europene, titlurile și articolele din presa pro-guvernamentală din Ungaria nu mai sunt – dacă au fost vreodată – simple cuvinte, retorică politică, trucuri de comunicare. Sunt un braț al puterii de stat. Au un impact, un scop precis. Pe scurt, sunt politici și au impact asupra Alianței noastre și merită atenția noastră.
În 2014, când prim-ministrul Orbán a rostit un discurs în care a subliniat viziunea sa despre un stat iliberal în cadrul UE, unii s-au grăbit să spună că e doar retorică politică. Acum vedem clar că aceasta nu a fost o simplă retorică. Am ajuns într-un punct în care astăzi, la o conferință pentru democrație de la Budapesta – la fel ca la un summit al democrațiilor de la Casa Albă – tot mai mulți oameni se întreabă dacă Ungaria este încă o democrație. Aceasta este o întrebare la care, pentru un membru al UE și un aliat NATO, ar trebui să fie ușor de răspuns.
Sunt alții astăzi aici care pot descrie modul în care ar trebui să funcționeze democrațiile și să analizeze modul în care se descurcă Ungaria în funcție de diferite criterii de referință. Dar pe ce aș dori să mă concentrez sunt alegerile făcute astăzi de Ungaria și modul în care această realitate afectează Alianța noastră.
Dacă democrația cere ca cetățenii să se simtă confortabil să susțină sau să se opună în mod deschis politicilor propuse de liderii lor politici, atunci aceste acțiuni deliberate au pus Ungaria pe calea către o criză democratică. Controlul presei de către partidul de guvernământ și atacurile sale asupra societății civile au creat o atmosferă de teamă. În Ungaria, alegerea de a se angaja în dezbateri politice, în special de a se opune public partidului de guvernământ, a devenit din ce în ce mai existențială. Nu este o chestiune să-ți fie „frică” de ceea ce s-ar putea întâmpla dacă vorbești – ci să cunoști costurile reale ale acestui lucru.
Aceste atacuri agresive ale presei controlate de guvern nu sunt „doar cuvinte”. Guvernul se află în spatele lor iar atacurile un efect dramatic oamenilor și vieții acestora.
Pentru că dacă vorbești, probabil vei deveni o țintă. Poți fi linșat public de minciuni pe primele pagini ale presei de guvernământ, supus campaniilor de calomnie online etc. (...) Cine ar alege de bunăvoie o astfel de cale? Să fii supus nu doar umilinței, ci și izolării și irelevantei? Este nevoie de un angajament excepțional față de conștiință, față de idealuri, față de valori. Dar într-o societate democratică, a-și spune liber părerea nu ar trebui să fie excepțional”.
Orban pariază totul pe alegerile din SUA. Dar America are alianțe cu țări nu cu persoane
Valorile noastre nu sunt doar proiecții retorice pioase; nu sunt doar cuvinte. Ele sunt cimentul care leagă împreună cea mai puternică și de succes alianță de securitate din istorie. Guvernul ungar a înțeles asta cu ani în urmă, când s-a alăturat unor parteneriate bazate pe valori comune precum UE și NATO.
Democrațiile înțeleg asta. Azi ne întâlnim în timp ce în Statele Unite urmează alegeri prezidențiale. Voi lăsa pe alții să comenteze politica internă a SUA, inclusiv pe cei prezenți aici din guvernul ungar. Prim-ministrul Orbán nu a ascuns cine și-ar dori să câștige. Nu cred că servește la ceva transformarea SUA între o alegere între două personalități. Statele Unite au alianțe cu țări nu cu persoane. Iar ele vor exista indiferent dacă președintele SUA este republican sau democrat. Acest lucru se întâmplă și când Viktor Orbán și se va întâmpla și după ce nu va mai fi. Alianțele nu se bazează pe „simple cuvinte” între parteneri.
Dar, în ciuda discuțiilor despre hiper-raționalitate și gândire strategică, Fidesz (n.r. - partidul lui Orban) continuă aparent să riște relația cu Statele Unite pentru rezultatul alegerilor (n.r. - din SUA). Și dacă alegerile nu decurg așa cum speră ei, strategia lor este... să aștepte. Citând un înalt oficial: „Nu există niciun plan B”. O mulțime de cuvinte îmi vin în minte când mă gândesc la acest tip de abordare a relației noastre, dar „rațional” și „strategic” nu se numără printre ele.
Nesăbuința privind relația noastră bilaterală va schimba în mod inevitabil această relație, așa cum ceea ce ar fi putut fi considerate „simple cuvinte” au schimbat Ungaria.
Ultimele 6 luni au arătat că Ungaria a ales tabăra
În urmă cu exact șase luni, chiar în această sală, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la aderarea Ungariei la Alianța NATO, am ținut o alocuțiune în care spuneam că Statele Unite își doresc o relație strânsă cu Ungaria bazată pe „transparență, dialog, nepartizanism și un angajament față de democrație”. Șase luni mai târziu, declarațiile și politicile acestui guvern ne-arătat clar ce s-a ales. Și nu s-a ales transparență, dialog, nepartizanism și angajament față de democrație.
Practic tot ce am descris azi în acest discurs – de la investigațiile controversatului Oficiului pentru Protecția Suveranității care „transparența”; la vizita la Moscova din acea „misiune de pace” la Putin, înainte de vizitarea aliaților Ungariei din Washington; la închiderea școlilor pastorului Iványi – totul s-a întâmplat în aceeași perioadă de timp: În ultimele șase luni. Nu în ultimul deceniu. Ci pe parcursul ultimei veri.
Trebuie să analizăm doar ultimele șase luni pentru admite că alibiul „sunt simple cuvinte” nu mai este valabil în fața aparentelor divergențe în relația Ungariei cu restul Europei și cu NATO.
În același discurs din aceeași sală, am spus că vom continua să luăm legătura cu guvernul acestei țări pentru discuții pragmatice despre cum să normalizăm relația bilaterală și că vom vorbi clar despre ceea ce se întâmplă. Pentru maghiari însă a vorbi cu o sinceritate similară implică tot mai mult costuri reale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
