Amenințarea iodului radioactiv, un fâs. Principala sursă de iradiere din România o reprezintă propriile noastre locuințe
Nu există nicio zonă pe planetă cu radiații zero. Acest lucru pentru că radiațiile nu vin numai de la centralele nucleare, ci chiar din natură. Un studiu al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului relevă că jumătate din radiațiile pe care corpul nostru le primește în mod normal provin de la materialele de construcție folosite la locuințele noastre, care emit gaze inerte, cum ar fi radonul şi thoronul. Toate materialele de construcţie (lemn, cărămidă, beton, materiale de izolaţie, materiale plastice etc.) îşi au originea în crusta terestră şi conţin concentraţii foarte reduse de elemente naturale radioactive, în special uraniu, radiu şi thoriu. Astfel, înainte să ne îngrijorăm de prezența unei cantități foarte scăzute de radiații provenite de la accidentul nuclear de la Fukushima, cum ar fi cantitatea infimă de iod radioactiv detectat în apa de ploaie și lapte, sau radiațiile prezente și astăzi, dar din ce în ce mai scăzute, provenite de la Cernobîl, ar trebui să știm că din valoarea de 2,6 mSv pe an cu care românii se iradiază, aproape 90% au origine naturală, iar 50% sunt acumulate în propriile locuințe.
Pentru România, fondul natural de iradiere, adică doza efectivă totală datorată radiaţiilor de origine naturală primite de om, are valoarea medie de 2,27 mSv pe an, mai mică decât valoarea similară calculată pentru ca mediu pentru întreaga populaţie a planetei - 2,4 mSv pe an. Radiaţiile gamma, emise de radionuclizii naturali existenţi mai ales în sol, aer, şi materialele din care sunt construite locuinţele, iradiază întregul organism al omului cu o doză efectivă care a fost calculată la valoarea medie de 0,46 mSv pe an pentru fiecare cetăţean din România. Această valoare poate cunoaşte variaţii foarte mari în funcţie de o serie de factori: geologia solului, structura clădirilor şi timpul de staţionare în locuinţă.
Gazele care ne radiază pătrund în casă prin fisuri sau spărturi
Radonul şi thoronul sunt gaze inerte, care se formează din dezintegrările radioactive în condiţii naturale în rocile specifice fiecărui substrat geologic, dar poate fi emanat şi de materialele de construcţie folosite la clădiri.
Principalele surse de radon şi thoron pentru interiorul locuinţelor, îl constituie materialele de construcţie, dar şi substratul caracteristic amplasamentelor respective caracterizat prin valori specifice. Spărturile şi fisurile din materialele de construcţie (cele din pardoseală, din jurul ţevilor, etc) constituie principalele căi de pătrundere a radonului în locuinţă.Toate materialele de construcţie (lemn, cărămidă, beton, materiale de izolaţie, materiale plastice etc.) îşi au originea în crusta terestră şi conţin concentraţii foarte reduse de elemente naturale radioactive, în special uraniu, radiu şi thoriu. Dintre materialele de construcţie, lemnul are cel mai redus conţinut de radiu (implicit de radon) iar cărămida, betonul, gresia şi faianţa au valorile cele mai ridicate.
Migrarea şi transportul radonului şi thoronului din sol sau materialele de construcţie spre aerul din interiorul locuinţelor depinde de: porozitate respectivelor materiale, umiditate, diferenţele de presiune între aerul din casă şi cel din afară, precum şi de viteza vântului, curenţii de aer, etc.
Termopanele cresc nivelul de iradiere din locuințe
Faptul că majoritatea oamenilor staţionează 75 – 80% din timpul lor în interiorul clădirilor (locuinţe, birouri, săli de spectacol sau de sport etc.) îi protejează parţial de radiaţia cosmică şi de cea terestră (din sol), dar îi expune acţiunii radonului acumulat în încăperile neaerisite sau închise etanş – un rol în această etanşare îl are şi tehnologia geamurilor termoizolante tot mai răspândite, când vine vorba de industria construcţiilor şi de renovarea apartamentelor. Pornind de la măsurări efective a concentraţiei radonului în diferite locuinţe în ţara noastră, s-a calculat valoarea medie a dozei efective dată de acest radionuclid – aceasta se situează în jurul unei medii de 1,41 mSv pe an în mediul rural şi de 1,22 mSv pe an în mediul urban.
Concentraţia radonului în locuinţe creşte pe timpul nopţii, când apare o acumulare puternică datorită reducerii ventilaţiei naturale şi se reduce semnificativ dimineaţa la deschiderea ferestrelor şi uşilor.
Radonul se dizolvă în grăsimea din corp
Radonul, cu toate că este gaz nobil şi inert, pătrunde în organismul uman, mai ales prin inhalare, dar şi prin apă şi alimente. Fiind solubil în fluidele şi ţesuturile grase din organism, devine un potenţial factor de risc pentru sănătatea omului. S-au semnalat diverse boli, mai ales la minerii din mineritul radioactiv (carcinoame pulmonare epidermoide şi microcelulare), corelate cu inhalarea de gaze bogate în radon alături de particule fine de praf sau aerosoli contaminate cu produşi de dezintegrare ai radonului şi thoronului.
In concluzie, ca în multe alte ţări radonul şi thoronul contribuie cu peste 50% din fondul natural de iradiere. De aceea, este necesară supravegherea nivelului radonului în locuinţe pentru asigurarea sănătăţii publice – astfel prin utilizarea de materiale adecvate de construcţie, măsuri de ventilaţie corespunzătoare trebuie evitata depăşirea dozei efective maxime admise pentru populaţie care este de 1 mSv pe an peste fondul natural de iradiere (2,4 mSv pe an).
Numai 0,33 mSv pe an provin de la surse artificiale
Doza primită de populaţiea ţării ca urmare a utilizării şi eliminării radionuclizilor în mediu (laboratoare de cercetare, industriale, de medicină nucleară etc.), inclusiv de la centralele nucleare în condiţii normale de funcţionare, este destul de redusă, cifrându-se la cca 0,001 mSv pe an. Expunerea dată de alte surse de radiaţii (zborul cu avionul la altitudine mare, cadranele luminiscente ale ceasurilor, ecranele televizoarelor etc.) este de cca 0,08 mSv pe an.
Se poate spune că populaţia ţării noastre primeşte o doză efectivă anuală de cca 2,27 mSv de la radiaţiile de origine naturală (fondul natural de iradiere), la care se adaugă 0,33 mSv pe an de la sursele artificiale. In total, populaţia României primeşte o doză efectivă anuală de cca 2,6 mSv, 87,3% datorându-se fondului natural de iradiere.
Citește și:
URME DE IOD RADIOACTIV în apa de ploaie şi laptele de oaie din România
Accidentul de la Fukushima a fost ridicat la nivelul 7, ca la Cernobîl
Iodura de potasiu nu este un remediu universal anti-radiaţii. Este eficientă, dar are limitele ei
Ce niveluri de radiaţie poate suporta un om? Afla la ce nivel de radiaţii eşti expus în fiecare an
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
