EXCLUSIV  An școlar 2020 - 2021 - cea mai bună variantă în pandemie. DOCUMENT bombă pentru părinți. Inspector şcolar general: Ce nu a mai zis NIMENI

Contactată de DCNews, Mihaela Neacșu a subliniat că decizia Ministerului Educației, sub aspectul modului de începere a noului an școlar, nu trebuie să se mai lase mult așteptată. De asemenea, a spus că pledează pentru adoptarea unei decizii care să permită diferențierea și individualizarea modelelor de învățare de la școală la școală, pe variantele lansate în dezbatere publică, în funcție de mai mulți factori despre care puteți citi în materialul următor. 

Care e cea mai bună variantă pentru noul an școlar?

„O analiză a situației, la momentul de față, ne indică faptul că o soluție ideală nu există. Trebuie cântărite cu înțelepciune variantele posibile, iar alegerea să ia în calcul avantajele și dezavantajele fiecăreia dintre variantele posibile. Există argumente care pledează în favoarea reînceperii școlii în format tradițional, face-to-face, pornind de la eficiența crescută a actului didactic, superioară învățării online, așa cum s-a dovedit din recentele experiențe ale acestei primăveri, continuând cu necesitatea de a pune elevii în interacțiune socială cu ceilalți, pentru prevenirea alienării și a efectelor psiho-emoționale negative generate de izolarea în fața unei tablete, precum și eliminarea problemei familiilor care nu au alternative de supraveghere a copiilor ce nu merg la școală, cu precădere pentru preșcolari și elevii din ciclul primar. Pe de altă parte, experiența europeană a țărilor în care s-au reluat deja cursurile în școli, precum și studiile efectuate recent în Marea Britanie, Germania, Danemarca și altele, ne arată că, în general, acest proces nu a condus la o creștere a numărului de infecții cu COVID-19, deci efectele negative sunt minore și surmontabile sub acest aspect. Este important de remarcat faptul că, în toate aceste țări, s-au impus și probabil s-au și respectat regulile de distanțare socială și alte măsuri de prevenție a răspândirii virusului în școlile respective”, a spus Mihaela Neacșu pentru DCNews.

„Principala problemă care se naște în această variantă este probabilitatea foarte scăzută, spre zero aș spune, de a putea impune respectarea acestor reguli de către elevi, atât pentru cei de vârste mici, dar nu numai. Numărul foarte mare de elevi la clasă din unele școli din mediul urban, precum și lipsa spațiilor necesare pentru diminuarea către 12-15 copii a acestor efective, fac necesară adoptarea unui program hibrid de învățare. Este poate unicul caz în care unitățile de învățământ din zonele rurale sunt favorizate acum în raport cu cele din mediul urban, acolo numărul de elevi la clasă este în general mai mic, iar redeschiderea școlilor ar anula și dezavantajul lipsei tehnologiei necesare pentru desfășurarea activităților digitale de învățare. Pe de altă parte, expunerea copiilor la riscul de îmbolnăvire pe care îl presupune întoarcerea în colectivitate, oricât de mic ar fi el, nu poate fi apanajul exclusiv al deciziei ministeriale sau a unității de învățământ în care elevul este școlarizat. Cred că această decizie aparține în primul rând familiei copilului, care ar trebui să și-o asume printr-un document scris încheiat cu unitatea de învățământ, aceasta fiind și o formă materializată de conștientizare, de către familie și elev, a necesității respectării regulilor generale de protecție pentru limitarea răspândirii virusului. Prin urmare, pledez pentru adoptarea unei decizii care să permită diferențierea și individualizarea modelelor de învățare de la școală la școală, pe variantele lansate în dezbatere publică, în funcție de mai mulți factori: evoluția contextului epidemiologic la mijlocul lunii septembrie, resursele materiale, umane și tehnologice de care fiecare unitate de învățământ dispune în corelare cu efectivele de elevi existente și, nu în ultimul rând, opțiunile părinților elevilor acelei școli. Aș dori să reliefez totodată importanța implicării în continuare a administrațiilor publice locale în procesul de prevenire a răspândirii COVID-19, prin punerea la dispoziția școlilor a tuturor materialelor necesare pentru curățenie, dezinfecție și pentru protecția personală a elevilor și angajaților. De aceea, este necesară și o consultare la nivelul unităților administrativ-teritoriale cu privire la decizia privind începerea noului an școlar”, a punctat Mihaela Neacşu.

Decizia „nu trebuie să se mai lase mult așteptată”

De asemenea, a susținut că decizia Ministerului Educației, sub aspectul modului de începere a noului an școlar, nu trebuie să se mai lase mult așteptată, „în sensul de a oferi unităților de învățământ și autorităților publice locale timpul necesar pentru materializarea consultărilor necesare și a pregătirii aplicării deciziilor pe care le vor adopta”.

„Este cert că, în situația previzibilă în care multe școli și mulți părinți vor opta pentru învățarea online sau pentru varianta mixtă, vor exista pierderi de învățare, deloc neglijabile, pe care formabilii le vor acumula, fapt ce poate avea efecte ireversibile odată cu trecerea timpului. Astfel, există o preocupare majoră a guvernelor europene și nu numai pentru identificarea unor programe remediale și de compensare, precum și a unor programe de investiții care să vizeze reducerea acestor efecte negative, demers pe care întreaga societate românească îl așteaptă, alături de toate clarificările necesare și din partea ministrului și a guvernului României”, a subliniat Mihaela Neacşu.

Provocare uriașă

„Aș încheia prin a vă spune că, dacă până acum, în toată lumea, educația se găsea într-un moment de căutare și redefinire din punct de vedere al adaptării la specificul unei societăți tranziente și aflate într-o dinamică continuă, provocarea anului 2020 face acest proces cu mult mai dificil, dar și mai important. Nu este mult spus faptul că viitorul națiunilor depinde esențial de inteligența și înțelegerea pe care o vor demonstra în acest timp guvernele responsabile, pentru a așeza sistemele de educație pe noi temelii solide, adaptate acestui context imprevizibil, chiar și pe termen scurt, astfel încât dezvoltarea viitoare, imposibilâ în lipsa unei resurse umane bine formate, să nu fie periclitată ireversibil”, a conchis Mihaela Neacşu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News