România are una dintre cele mai performante economii din UE. Dar pieţele financiare nu reprezintă întotdeauna cel mai bun ghid al situaţiei economiei unei ţări. În prezent, FMI laudă România, dar trebuie să vedem contextul: FMI are nevoie de poveşti de succes şi de aceea sprijină ţara. Economia României încă nu a depăşit momentele dificile iar realizările sale trebuie puse în context, scrie analistul Raiffeisen Bank International, Gunter Deuber, pe unÎn primul rând, economia a înregistrat un declin de aproape 8% în 2009 şi 2010. O redresare modestă înseamnă că nivelul înregistrat înaintea crizei ar putea fi obţinut doar anul viitor. O contribuţie semnificativă în actuala redresare vine din agricultură, care ar trebui să ajute la menţinerea unei inflaţii scăzute şi la îmbunătăţirea încrederii consumatorilor. Dar este greu să obţii recolte bune doi ani la rând, comentează autorul articolului.
La fel de important, succesul pe pieţele de export nu este simţit şi la nivelul străzii. În 2009 şi 2010, consumul gospodăriilor a scăzut cu peste 10% iar în primul trimestru din acest an atât consumul cât şi investiţiile au fost în scădere.
Rata insolvabilităţii în rândul întreprinderilor mici şi mijlocii este printre cele mai ridicate din Europa Centrală. Sectorul bancar a raportat o rentabilitate a capitalului propriu (ROE) negativă din 2010 în 2012, iar rata creditelor neperformante a ajuns la 19% din totalul împrumuturilor.Povestea frumoasă
Cu o creştere economică de 2,2% în primul trimestru din 2013, România are una din cele mai performante economii din UE, iar o expansiune economică de cel puţin 2% în 2013 pare realizabilă şi va face din această ţară un performer în rândul colegilor din regiune.
Exporturile au crescut cu 4,6% în primul trimestru iar o creştere de 3-4% pentru acest an pare posibilă. Producţia industrială a crescut cu 4,7% în perioada ianuarie-martie 2013, sectoare precum transporturile, echipamentele electrice şi cel al produselor chimice înregistrând creşteri de până la 10%. Producţia agricolă ar putea avansa cu aproximativ 4-5% în 2013, după un declin dezastruos de 22% consemnat anul trecut în termeni de volum.
Potrivit analistului, întărirea exporturilor, combinată cu un declin de 0,3% al consumului gospodăriilor a ajutat România să obţină excedent de cont curent în primul trimestru, un lucru nou pentru România. În plus, România începe să-şi revină, prin restabilirea stabilităţii macroeconomice.
Cum am ieșit din procedura de deficit excesiv
Deficitul bugetar, care a fost de 9% din PIB în 2009, a scăzut la 2,9% din PIB în 2012. Pentru 2013, un deficit sub 3% din PIB pare realizabil. Şi, prin reducerea datoriei publice sub 40% din PIB, România a ieşit din procedura de deficit excesiv în iunie.
Cheltuielile în sectorul public, cifrate la aproximativ 36% din PIB, sunt de asemenea solide comparativ cu alte state europene sau economii emergente. România a reuşit una din cele mai puternice ajustări ale contului curent din statele UE în ultimii ani. În 2007, deficitul de cont curent a atins 13,4% din PIB. Anul acesta, având în vedere surplusul din primul trimestru, un deficit sub 3% din PIB pare realizabil.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News