EXCLUSIV  Analistul Ștefan Popescu, după rezultatele din Franța: Veste neașteptat de bună pentru Macron. O formulă bazată numai pe Noul Front Popular riscă să blocheze țara

Noul Front Popular (NFP), alianța de stânga, a obținut o victorie semnificativă în alegerile legislative anticipate de duminică, cu peste șapte milioane de voturi (7.005.512), reprezentând 25,68% dintre voturile exprimate. Alianța stângii va avea 178 de mandate, dintre care 32 au fost obținute în primul tur.

Ensemble (Macron) a obținut peste 6,3 milioane de voturi (6.314.525), ceea ce reprezintă 23,15% dintre voturile exprimate. Acest rezultat le asigură 150 de deputați, doi dintre aceștia fiind aleși în primul tur.

Partidul Rassemblement National (RN), de extremă dreapta, a înregistrat peste 8,7 milioane de voturi (8.745.081), adică 32,05% dintre voturile exprimate. Cu toate acestea, datorită sistemului electoral care nu ține cont de proporționalitate, ci din rezultatele individuale ale fiecărei regiuni în parte, RN devine a treia forță politică în Adunarea Națională, obținând 125 de mandate, dintre care 37 în primul tur.

Ce înseamnă rezultatele pentru românii din Franța

Întrebat dacă aceste alegeri ar fi putut provoca emoție pentru românii din Franța, analistul de politică externă Ștefan Popescu a răspuns:

„Românii din diaspora nu sunt afectați deloc de rezultatul alegerilor din Franța. Sigur că o situație de blocaj în actul guvernamental ar înrăutăți perspectivele economice ale Franței și, bineînțeles, din acest punct de vedere ar suferi și românii, așa cum ar suferi și toți ceilalți cetățeni francezi.”

Alexandru Negrici: „În urma Brexit-ului, la alegerile prezidențiale din 2017, Le Pen amenința că ar face un „Frexit”. În mod evident, asta i-ar dezavantaja profund pe românii de acolo. Retorica ei s-a mai schimbat în acești ani?”

Ștefan Popescu: „Din moment ce ați ridicat această chestiune, vă dați seama cât de lipsite de sens sunt, uneori, discuțiile în România, potrivit cărora Ungaria ar putea să facă un exit din Uniunea Europeană? Ungaria nu își permite. Însă Franța este, alături de Marea Britanie, o țară care își permite ieșirea din Uniunea Europeană.

Este o țară cu un rol sistemic în Uniunea Europeană. Eu nu cred că va face un exit, în cazul în care Reuniunea Națională ar ajunge vreodată la putere, dar în același timp cred că va face totul pentru a promova o viziune mai restrictivă cu privire la Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, ar pune presiune ca multe dintre puterile de la Bruxelles să fie repatriate la nivel național.

Mă aștept, de asemenea, la punerea în paranteze a lărgirii Uniunii Europene către Balcanii de Vest, nu mai vorbesc de Ucraina, Moldova sau Georgia. Deci, controale la frontieră mult mai stricte. Fără îndoială că dacă s-ar ajunge la un asemenea scenariu, consecințele asupra Uniunii Europene ar fi cât se poate de serioase. Franța e o țară care poate modifica fundamental jocul în Uniunea Europeană, prioritățile și agenda europeană. Dar nu vor ieși, pentru că interesul lor este în Europa. 

Interesul lor este să facă joncţiune cu alte forțe. Vom avea alegeri legislative în Austria. Avem un partid radical de dreapta care reprezintă pilonul principal al guvernării în Olanda. Avem deja două partide de dreapta în cadrul guvernării radicale de dreapta, în Italia. Îl mai avem și pe domnul Orban. Îi mai avem și pe cei de la PiS, care rămân puternici, deși au pierdut alegerile în Polonia. Îl avem avem și pe prim-ministrul Slovaciei, deci există o anumită evoluție în Uniunea Europeană, care ar putea să ducă la o schimbare a proiectului european. Nu la o desființare a Uniunii, pentru că s-ar pierde mult mai mult.”

Alexandru Negrici: „O Europă care s-ar întoarce în vremurile dinaintea Tratatului de la Maastricht, de pildă, în ce măsură i-ar afecta pe românii care sunt acum în afară a granițelor?”

Ștefan Popescu: „În niciun fel, pentru că au nevoie de europeni. Europenii nu au revendicări identitare. Deci diaspora română, poloneză, și așa mai departe, nu au revendicări identitare. Dimpotrivă, le permite să echilibreze comunitățile de sorginte arabo-musulmane. Focusul lor este legat de Islam și de faptul că-i contestă autoritatea statului francez, contestă civilizația de sorginte europeană din Franța.”

NOTĂ** Tratatul de la Maastricht, semnat pe 7 februarie 1992 și intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993, este un acord fundamental pentru Uniunea Europeană (UE) care a stabilit cadrul instituțional și politic al UE așa cum o cunoaștem astăzi. Oficial numit Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), acesta a introdus conceptul de cetățenie europeană, a întărit politicile comune, a pregătit terenul pentru crearea monedei unice euro și a promovat cooperarea în domenii precum justiția, afacerile interne și politica externă. Tratatul a marcat tranziția de la Comunitatea Economică Europeană (CEE) la Uniunea Europeană, consolidând integrarea europeană și stabilind pilonii economici, politici și juridici esențiali pentru funcționarea Uniunii.

FOTO: Pixabay

Ce înseamnă alegerile pentru spațiul politic din Franța?

Alexandru Negrici: „Răsuflă mai ușor francezii văzând realitatea unei extreme drepte care nu a reușit să strângă o majoritate pentru a guverna?”

Ștefan Popescu: „În ciuda clasării pe primul loc a alianței de stânga, Noul Front Popular, totuși cele trei blocuri parlamentare sunt la mică distanță unul față de altul. Toate cele trei mari formațiuni sunt foarte departe de pragul de 289 de locuri în legislativ, care înseamnă majoritatea absolută în Adunarea Națională. Acest rezultat reprezintă o veste neașteptat de bună pentru președintele Emmanuel Macron, întrucât dintre forțele concurente niciuna nu poate forma singură o majoritate care să dea un guvern stabil. Și prin urmare, președintele își păstrează ascendentul clar asupra puterilor guvernamentală și legislativă, deși programul său politic pentru următorii trei ani este pus serios sub semnul întrebării. Și puternica fragmentare a Noului Front Popular este încă o veste bună pentru președinte.

Deci fie va încredința mandatul unei personalități din cadrul alianței clasate de primul loc, fie va încerca găsirea unei formule de tranziție a unui guvern, să spunem, tehnocrat pe baza unei susțineri parlamentare între alianța stângii radicale și cea pro-prezidențială, fie va reuși să sifoneze și în stânga și în dreapta, astfel încât să creeze o majoritate relativă în jurul alianței pro-prezidențiale. O formulă bazată numai pe Noul Front Popular riscă să blocheze Franța, chiar dacă, potrivit Constituției din 1958, Guvernul este abilitat să emită decrete care nu trebuie să treacă obligatoriu prin parlament.”

NOTĂ** Jean-Luc Mélenchon este un politician francez de stânga, fondator și lider al partidului La France Insoumise (Franța Nesupusă). Născut pe 19 august 1951, Mélenchon a fost inițial membru al Partidului Socialist, deținând diverse funcții ministeriale în guvernele franceze din anii '90. În 2008, a părăsit Partidul Socialist pentru a înființa Partidul de Stânga, iar ulterior a creat La France Insoumise în 2016. Cunoscut pentru retorica sa vehementă și pentru politicile progresiste, Mélenchon a candidat de trei ori la președinția Franței (2012, 2017 și 2022), reușind să atragă un număr semnificativ de susținători datorită propunerilor sale privind justiția socială, protecția mediului și opoziția față de neoliberalism.

Alexandru Negrici: Pentru Mélenchon, nu ar fi mult mai ușor să renunțe acum la absolut orice fel de pretenție pentru fotoliul de premier, evitând să se erodeze, pentru ca în 2027 să își anunțe candidatura la președinție?

Ștefan Popescu: „Ba da, dar bineînțeles că nu poate renunța la locul central pe care îl are partidul său în alianța câștigătoare. Problema este de leadership în cadrul alianței, nu numai dacă ne gândim la personalitatea lui Mélenchon. El poate face un pas în spate, într-adevăr, în perspectiva alegerilor din 2027. Pentru că ați amintit asta, singurul punct negru, adică veste proastă pentru Macron, este că Reuniunea Națională n-a intrat la guvernare pentru a se eroda până în 2027, când a spus foarte clar că nu vrea să dea cheile de la Élysée către extrema dreaptă. 

În 2017, la alegerile legislative, Reuniunea Națională a obținut 8 deputați. În 2022, acum un an și jumătate, a obținut 89. Acum a obținut 140. Imigrația va rămâne o temă care îi va bântui și mai mult pe francezi. Probabil că va mai avea loc câte un atentat, nu știm. Situația de securitate, în marile aglomerații urbane - Marsilia, nordul Parisului - nu se va îmbunătăți, cu atât mai mult cu cât vom intra într-o fază în care Franța va fi foarte instabilă. Vă repet, ei din 2017 au crescut de peste 17 ori și încă vor mai putea crește până în 2027.”

Alexandru Negrici: „Creșterea asta a extremei drepte nu i-a făcut un bine și lui Macron, până acum? Până la urmă s-a putut prezenta mereu în fața francezilor ca fiind răul cel mai mic. Asta l-a ajutat în mod crucial să rupă blestemul președinților care pierd în lupta pentru al doilea mandat, învingând-o de două ori pe Le Pen în turul secund.”

Ștefan Popescu: „Așa este, a mers de două ori, dar acum nu știu dacă va mai merge. Iar evoluțiile din Franța, prin efect de contagiune, se vor duce și spre restul Europei.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News