România a cerut, prin vocea secretarului de stat Bogdan Aurescu și prin cea a ministrului de Externe Titus Corlățean, creșterea prezenței NATO în statele de la granița estică a alianței militare. După zece ani de la intrarea în NATO, valențele geostrategice ale României vor fi exploatate pentru prima dată într-un grad ridicat de către aliați.
Cu aproape o săptămână înainte de întâlnirea lui Bogdan Aurescu cu asistentul secretarului de stat al SUA, Victoria Nuland, o solicitare similară celei făcute de diplomatul român a avut Polonia, care a cerut NATO să trimită 10.000 de soldați la granița cu Ucraina. Inițiativa Varșoviei a stârnit vociferări în Vest, diplomația olandeză opunându-se pe motiv că solicitarea Poloniei este nefondată.
Dar în timp ce apelul Poloniei reliefa noi clivaje în structura europeană, SUA luaseră deja în considerare să suplimenteze numărul de trupe din Estul Europei cu încă o brigadă, acțiune în răspăr de strategia din ultimii ani a Washingtonului, care și-a redus etapizat forțele dislocate pe teritoriul Bătrânului Continent. Anunțul a fost făcut de secretarul american de stat pentru Apărare, Chuck Hagel, într-un interviu acordat Bloomberg la data de 4 aprilie. Spusele lui au fost întărite câteva zile mai târziu de Comandantul Suprem al Forțelor Aliate în Europa, Philip Breedlove, pentru Associated Press.
Citește și: Șeful Pentagonului anunță măsuri de forță în Estul Europei
Voci europene au considerat îngrijorarea Poloniei ca fiind una exagerată, ce rezidă în istoria sa cu Rusia. Situația tensionată din Ucraina, care nu pare a se sfârși curând, pune însă pe jar nu doar Varșovia, ci întregul spectru de state vecine Rusiei sau Ucrainei. După ce aliații au transmis un mesaj de moral României prin trimiterea consecutivă a două distrugătoarea, USS Truxtul și USS Donald Cook, în apele Mării Negre, dar și a 175 de pușcași marini, partea română a cerut noi asigurări aliaților.
”În acest context, secretarul de stat Bogdan Aurescu a argumentat asupra necesităţii unei creşteri a prezenţei SUA (şi NATO) în statele aliate de la frontiera estică a Alianţei, inclusiv în România. Cei doi oficiali au discutat totodată, în context, aspecte care ţin de dimensiunea politico-militară şi de securitate a Parteneriatului Strategic”, se arată într-un comunicat al MAE care prezintă concluziile discuției dintre Aurescu și Nuland.
În săptămânile următoare este așteptată la București și o escadrilă de avioane F-16 care va executa exerciții comune cu forțele române, pentru a crește interoperabilitatea și nivelul de pregătire pentru operațiuni aeriene combinate.
NATO - misiunea ”descurajarea Rusiei”
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord insistă că Rusia nu-și retrage trupele de la granița Rusiei deși a dat asigurări în acest sens în mai multe rânduri. Privind cu scepticism promisiunile Rusiei, în special după episodul Crimeea, SUA și NATO iau noi măsuri de prevenție în statele cu slabe capabilități proprii, precum țările baltice.
În condiții normale, spațiul aerian al țărilor baltice este patrulat de patru avioane de luptă. Numărul acestora a crescut la zece avioane F-15 după incursiunea militară a Rusiei în Ucraina, gest prin care NATO vrea să dea asigurări de securitate statelor membre.
NATO va disloca acum un total de 12 avioane de luptă, triplu decât numărul normal, pentru următoarele patru luni de zile, începând cu 1 mai, spune un oficial al NATO.
Citește și: Transnistria forțează alipirea la Rusia. Analist: Chișinăul să renunțe la regiunea separatistă
România, așteptată să tragă Republica Moldova din sfera influenței ruse
Un eveniment mai puțin mediatizat (fapt ce însă nu-i subminează importanța) se desfășoară în zilele de 9 și 10 aprilie la Berlin: East Forum. În cadrul acestuia s-a adresat audienței și comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, care a vorbit despre situația Republicii Moldova și speranțele UE în legătură cu gazoductul Iași - Ungheni.
”Moldova este 100% dependentă de gazul rus, dar România a fost de acord să construiască un gazoduct de interconectare pentru a ajuta Republica Moldova”, a declarat Gunther Oettinger.
Premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, a participat și el la eveniment, unde a ținut să mulțumească Comisiei Europene și României pentru începerea lucrărilor la rețeaua energetică de interconectare care va permite României să exporte gaz către Chișinău.
Republica Moldova este în prezent dependentă în măsură de 100% de gazul livrat de Gazprom.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu