EXCLUSIV  Analiza economică a anului 2024. Profesorul Coșea critică Bugetul, ANAF-ul și Legea Pensiilor. ”E o Fata Morgana. Ar trebui să ne sperie”

Analistul economic, prof. Mircea Coșea, a făcut previziuni cu privire la anul 2024, un an în care România trece prin toate cele patru tipuri de alegeri, cu un buget care nu este realist, dar și cu o lege a pensiilor, despre care spune că este ”o chestiune care amăgește”.

”Anul 2024 este un an special pentru că suntem puși într-o situație dificilă, de a accepta un buget care face tot posibilul să își țină toate promisiunile și pe de altă parte, sacrificiul pe care țara îl face pentru că tot ceea ce se va realiza în 2024 va fi plătit de toată populația țării și de mediul economic românesc în anii de după alegeri, 2025 și în continuare.

Cred că în 2024 guvernul va face tot posibilul ca să se țină de promisiuni, fiindcă are nevoie de voturi, dar aceste promisiuni vor fi plătite cu alte surse decât cele adevărate, decât cele sustenabile.

Pentru că economia României nu poate în momentul de față și mai ales în 2024 nu va putea să aducă acele contribuții la buget pe care Guvernul o așteaptă, din vina principală a Guvernului.

El este cel care omoară economia, în momentul de față este creator de crize și creator de inflație pentru că ceea ce s-a întâmplat de la 1 ianuarie, noile taxe, noile impozite, tot ceea ce înseamnă o presiune pe mediul de afaceri și pe cei are creează valoare va însemna un număr important de falimente, va însemna reducerea masei de impozitare, ceea ce va duce la un rezultat contrar celui așteptat de guvern. Nu vom avea colectări mai mari, ci dimpotrivă, vom avea colectări mai mici”, a explicat prof. Mircea Coșea, în exclusivitate, pentru DC News.

Coșea: ”ANAF-ul este un instrument politic. Atacă atunci când trebuie”

”Ni se promite că aceste promisiuni sunt posibile pentru că se va realiza o revoluționare a ANAF-ului. Nu cred în așa ceva. Pentru a revoluționa ANAF-ul trebuie o altă concepție și o altă mentalitate politică, pentru că ANAF-ul nu funcționează cum trebuie. ANAF-ul este un instrument politic care îi protejează pe marii evazioniști, adică societățile cu capital majoritar de stat, de acolo este marea evaziune, în același timp, ANAF-ul atacă atunci când trebuie adversari politici pe cale economică.

Schimbarea mentalității, transformarea ANAF-ului, așa cum se întâmplă în toată Europa, într-o instituție partener cu mediul de afaceri, care să dea consultanță, care să ajute mediul de afaceri să își achite obligațiunile către stat, nu se va întâmpla foarte repede. Nu este informatizat, nu se poate peste noapte transforma în altceva. Nu există surse ca să alimenteze într-o manieră corectă bugetul.

Bugetul se va alimenta în continuare prin facturi, fiindcă statul ne va menține prețurile înalte la energie pentru a aduce la buget bani prin facturi, prin tot ceea ce înseamnă o presiune pe consumatorii de energie, prin impozite și taxe, deja s-a mărit acciza la carburanți. Această ordonanță-trenuleț aduce o presiune fiscală pe mediul de afaceri și se va mai întâmpla încă ceva. Va crește ritmul de împrumut.

Deja în momentul de față s-a anunțat că se va împrumuta de la Banca Mondială cu 100 de milioane de euro și lucrul acesta se va continua, ducând la sfârșitul anului 2024 la o îndatorare a României la un ritm foarte rapid și cu un procent mare din PIB. Asta va însemna o presiune anii viitori pe generațiile care vin”, a mai spus analistul economic.

2024, an tip fata morgana

”Nu sunt foarte optimist cu 2024. Este un an tip Fata Morgana.  Ni se pare că vedem în zare o oază, în care să ne potolim setea de un trai mai bun, de o societate echilibrată, dar în realitate ne îndepărtăm din ce în ce mai mult de această iluzie.

Bugetul nu este bine făcut, supraevaluează veniturile, subestimează cheltuielile, deci este un an în care vom fi victimele politicii. Pentru că anul 2024 este un an eminamente politic, cu patru reprize de alegeri, iar pentru politică, pentru putere, pentru acces la fonduri, actuala guvernare ne îndatorează și mai mult, chiar dacă vor avea loc niște creșteri ale veniturilor.

La 1 ianuarie a fost această indexare a pensiilor, care nu este o mărire a pensiilor, ci este o respectare a legii și care nici nu se face în limitele acceptabile, iar recalcularea care ar trebui să aibă un rezultat scontat în septembrie, atunci va fi o inegalitate și mai mare.

Șeful Casei de Pensii a anunțat, în mod public, că aproape 2 milioane, dacă nu 3 milioane de pensionari nu vor avea creșteri de pensii, dar nici nu se va reduce pensia. Faptul că nu se reduce pensia nu înseamnă nimic altceva decât că va scădea puterea de cumpărare a acestor pensionari, pentru că o pensie care rămâne la un plafon în condițiile în care există o inflație la nivel înalt va duce până la urmă la incapacitatea acestora de a se bucura de o condiție mai bună din punctul de vedere al puterii de cumpărare”, a mai spus profesorul Mircea Coșea.

Mai mult decât atât, analistul economic susține că Legea Pensiilor nu este o realizare. ”Este o chestiune care amăgește, pentru că statul nu are capacitatea de a plăti. Declarația pe care Guvernul o face, potrivit căreia trebuie să fim liniștiți, pentru că în buget sunt incluse toate fondurile necesare creșterii pensiilor, în loc să ne liniștească, ar trebui să ne sperie, pentru că bugetul acesta nu este deloc real.

Punerea în buget, pe hârtie, a unor sume, nu înseamnă că ele sunt și realizabile. Este un an care până la urmă ar putea să fie o stagnare în evoluția României, fiindcă se fac împrumuturi mari, se distruge mediul de afaceri, doar pentru interese electorale. Nu sunt optimist în legătură cu 2024. Stagnarea este, paradoxal, o veste bună”, a mai spus Mircea Coșea.

Citește și: România se împrumută 100.000.000 de euro de la Banca Mondială

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News