Analiză: Mesajul NATO către Kiev ar fi: Vă dăm arme, dar nu vom merge la război

Criza rachetelor din Polonia a stârnit temeri. Imediat, ieri a existat o teamă larg răspândită că se va apropia punctul de cotitură mult temut al conflictului ucrainean și că războiul se află în pragul unei extinderi foarte periculoase pentru NATO și, în consecință, pentru întreaga lume.

Și, în schimb, gestionarea întregii afaceri s-a bazat pe cea mai mare prudență, până la punctul în care, într-un final, Alianța Atlantică pare să fi transmis Kievului un mesaj clar și definitiv: ne pare rău, vom continua să vă sprijinim cu arme, dar nu avem nicio intenție să mergem la război alături de tine.

Așa cum s-a întâmplat adesea în ultimele luni, declarațiile lui Volodymyr Zelensky au fost inflamatorii, scrie Europa Today.

Președintele a cerut întotdeauna ajutor Occidentului și nu este un secret că și-ar dori ca NATO să se alăture Ucrainei în război în mod deschis. Dar de data aceasta a mers poate prea departe, chiar și pentru gusturile aliaților săi.

"Astăzi s-a întâmplat ceva despre care am avertizat de mult. Teroarea nu se limitează la granițele noastre. Rachetele rusești au lovit Polonia", iar aceasta este "o escaladare semnificativă, este timpul să acționăm", a fost prima declarație a președintelui Zelensky.

Cuvintele sale au fost imediat urmate de cele ale ministrului său de Externe.

”Un răspuns colectiv la acțiunile rusești trebuie să fie dur și bazat pe principii”, a spus Dmytro Kuleba, care a cerut ”un summit NATO cu participarea Ucrainei pentru a elabora noi acțiuni comune, care vor forța Rusia să schimbe cursul asupra escaladării, oferind Ucrainei un sistem modern aeronave”.

Când Moscova a asigurat că racheta nu a fost lansată de trupele sale, Kuleba a vorbit chiar despre o ”teorie a conspirației”, cerând tuturor ”să nu urmeze propaganda rusă sau să-și amplifice mesajele”.

Cu toate acestea, este greu de crezut că el și Zelensky nu știau că racheta care s-a prăbușit în Polonia era de fapt a lor. Dar la cererile lor clare de implicare în NATO, Occidentul a răspuns de la bun început cu prudență absolută și chiar și Polonia, țara bombardată și care se numără printre șoimii Europei în ceea ce privește răspunsul pe care să-l dea Rusiei lui Vladimir Putin nu a menționat imediat despre infamul Articolul 5, cel care impune militarilor NATO să meargă la război, și până la urmă nici măcar articolul 4 mai moderat, cel care cere un summit de urgență. 

Chiar și Statele Unite ale Americii i-au spus imediat Kievului că este potrivit să reducă tonul. ”Este puțin probabil ca racheta să fi fost lansată din Rusia”, a spus imediat Joe Biden.

Speranțele Ucrainei au fost stinse de NATO

Și astăzi secretarul general al NATO a aruncat apă pe foc și a stins complet speranțele Ucrainei de a avea în sfârșit alături cele mai puternice armate din lume. Jens Stoltenberg a susținut că vina a ceea ce s-a întâmplat este clar a Rusiei lui Vladimir Putin, pentru că dacă nu ar fi fost acest război și bombardamentele aeriene împotriva cărora Kievul a trebuit să se apere, acea rachetă nu ar fi fost niciodată trasă. Dar în cuvintele foarte măsurate pe care le-a folosit după ședința Consiliului Atlantic, norvegianul a lăudat reacția ”prudentă și responsabilă” a membrilor Alianței care a permis, a spus el, ”să evite o escaladare inutilă”.

NATO nu vrea escaladare

Iar punctul reiterat în mod repetat de NATO este tocmai acesta: că NATO nu vrea escaladare și, prin urmare, este inutil ca Kievul să ceară în continuare intervenții directe, zone interzise de zbor sau orice altceva. 

Armele, in schimb, da, vor continua să sosească (cel puțin deocamdata) și Ucraina trebuie să lupte în continuare. Dar trebuie să se resemneze și să o facă singură. În partea finală a discursului său de la conferința de presă, secretarul general a explicat bine acest lucru.

”Dacă Zelenski și Ucraina încetează să lupte, atunci Rusia va câștiga”, iar țara ”va înceta să mai existe ca națiune independentă”.

Ucrainenii ”au dreptul să se apere”, dar este ”foarte probabil” ca la un moment dat ”acest război să ajungă la masa negocierilor”, iar acolo ”concluziile vor fi legate fundamental de echilibrul de forțe pe câmpul de luptă”.

Deci, pentru Stoltenberg, ”cel mai bun mod prin care putem maximiza șansele de a avea o soluție de pace negociată este să sprijinim Ucraina pe câmpul de luptă, pentru că asta va maximiza șansele ca aceasta să aibă o poziție acceptabilă de negociere pe masă”.

Toată lumea știe că este foarte greu, dacă nu imposibil, ca Ucraina să câștige, dar dacă va pierde într-un mod demn, țara ar fi dispusă să depună armele, pare să spună secretarul general.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News