Analiză: Pericolele unui război extins în Europa de Est

Economiile din Europa de Est sunt afectate de inflație și de costul crescut al vieții. România, printre surprize - Foto Pexels
Economiile din Europa de Est sunt afectate de inflație și de costul crescut al vieții. România, printre surprize - Foto Pexels

Acest articol apare în numărul din iunie 2024, cu titlul „Un Război Extins în Europa de Est?”, reprodus din The Nation, preluat de Antiwar.com.

Violența continuă să bântuie Europa de Est. Tentativa de asasinare a prim-ministrului slovac Robert Fico pe 15 mai inevitabil evocă amintirea asasinării Arhiducelui Franz Ferdinand la Sarajevo acum 110 ani, care a dus la Primul Război Mondial. Este, din păcate, o exagerare să spunem că Europa (și, crucial, de data aceasta, Statele Unite) se confruntă din nou cu o alegere fatidică: între o soluție negociată în Ucraina și posibilitatea unui al treilea, și poate ultim, război mondial.

Dacă recentele declarații ale oficialilor americani și europeni sunt de crezut, există un consens în creștere în favoarea războiului. Pe 16 mai, The New York Times a raportat că președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore a spus, în legătură cu posibilitatea ca NATO să trimită instructori militari în Ucraina, „Vom ajunge acolo în cele din urmă.” Același raport a menționat și că un oficial american a sugerat „posibilitatea” ca consilierii NATO să „instruiască trupele ucrainene în Lviv.”

Având în vedere practica administrației Biden de a ne spune un lucru și de a face altul – așa cum s-a descoperit că administrația a trimis în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina – este posibil să existe deja consilieri americani pe teren. Într-adevăr, în aprilie 2022, un oficial al Pentagonului care a solicitat anonimatul a spus pentru Asia Times că este „probabil că avem o prezență limitată pe teren în Ucraina, dar sub Titlul 50, nu Titlul 10” – adică agenți de informații și paramilitari americani, în loc de rezerviști.

Între timp, oficiali cheie – inclusiv președintele francez Emmanuel Macron, ministrul de externe al Regatului Unit David Cameron și ministrul de externe german Annalena Baerbock – cer livrarea de arme cu rază și mai lungă de acțiune. The New York Times notează, de asemenea: „Marea Britanie, Germania și Franța lucrează pentru a stabili contractori de apărare în Ucraina pentru a ajuta la construirea și repararea sistemelor de arme mai aproape de zona de luptă.” Rusia a răspuns la aceste evoluții cu o serie de amenințări.

Rusia și Occidentul au început pe calea periculoasă a beligeranței tit-for-tat. Ministerul Apărării din Rusia a emis o declarație în care susținea că forțele ruse vor „practica problemele de pregătire și utilizare a armelor nucleare non-strategice... ca răspuns la declarațiile provocatoare și amenințările unor oficiali occidentali împotriva Federației Ruse.”

Întrebarea rămâne: sunt acestea semnele unui „punct de inflexiune” iminent și tragic – și dacă da, poate fi acesta încă evitat?

Pentru a face acest lucru, administrația Biden ar trebui, în cele din urmă, să adopte un realism rece în Ucraina și să înțeleagă că, deși situația poporului ucrainean este sfâșietoare, opțiunea mai umană nu este să extindem războiul. Chiar și susținătorii originali ai Ucrainei încep să vadă extinderea războiului așa cum este: un pericol pentru viitorul Ucrainei. Fostul președinte al Consiliului pentru Relații Externe, Richard Haass, notează că Ucraina ar trebui „să propună un armistițiu interimar de-a lungul liniilor existente,” explicând: „Ucraina ar fi mai bine cu o strategie militară și diplomatică care să protejeze nucleul țării, să-i păstreze independența și să mențină sprijinul extern.”

Adevărul neplăcut este că Rusia de astăzi are o armată mai mare și mai capabilă decât la începutul războiului. Așa cum a declarat comandantul suprem al NATO în Europa în mărturia depusă Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului în aprilie, Rusia va comanda în curând „cea mai mare armată de pe continent.”

În fiecare zi, Ucraina se apropie mai mult de abis. Organizația Internațională pentru Migrație a Națiunilor Unite raportează că „mai mult de 14,6 milioane de oameni – un uimitor 40% din populația totală a Ucrainei – au nevoie de o formă de asistență umanitară în 2024.” Nu este surprinzător, așadar, că sondajele realizate de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev arată că milioane de ucraineni resping linia oficială că războiul poate fi încheiat doar prin mijloace militare.

Președintele Barack Obama a recunoscut cu ani în urmă că Rusia posedă „dominare escalatoare” – abilitatea de a mări continuu miza – în Ucraina. „Faptul este că Ucraina... va fi vulnerabilă în fața dominației militare a Rusiei indiferent ce facem,” a spus el.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel