Ancheta continuă în dosarul pensionărilor ilegale. Ce a anunțat DNA
Departamentul Național Anticorupție a transmis că ancheta continuă în dosarul pensionărilor ilegale din Argeș. DNA precizează însă că vârsta şi poziţia socială a suspecţilor, precum şi pericolul social al faptelor, reprezintă criterii care pot fi avute în vedere la finalizarea urmăririi penale.
Iată comunicatul remis de DNA, după ce premierul Victor Ponta a solicitat amnistia pensionarilor care trebuie să returneze statului o parte din banii încasaţi anterior:
Citește și: Ponta vrea amnistie pentru pensionarii care trebuie să returneze bani, după ce mai mulți s-au sinucis
"La data de 12.06.2014, Tribunalul Argeş a admis propunerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a dispus arestarea preventivă a inculpatelor MIHAI IULIA MARIA (medic șef al Serviciului de Expertiză a Capacității de Muncă și președinte al Comisiei de Expertiză Medicală a Casei Județene de Pensii și Asigurări Sociale Argeș) şi SĂNDULESCU CAMELIA (medic în cadrul aceleiaşi instituţii) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată.
În sarcina inculpatei Mihai Iulia Maria s-au reţinut 495 de acte materiale de luare de mită, iar în sarcina inculpatei Săndulescu Camelia 602 acte materiale, constând în aceea că într-un interval de aproximativ 4 luni au primit sume de bani cuprinse între 100 şi 200 RON şi alte foloase de la persoanele care se prezentau la cabinetele de expertiză pentru încadrarea într-un grad de invaliditate, revizuirea medicală sau prelungirea concediului medical.
Prin plata acestor sume se urmărea pensionarea medicală prematură a unor persoane a căror stare de sănătate nu justifica această decizie, prin atestarea nelegală a diverse grade de incapacitate de muncă sau verificarea sumară a documentelor prezentate pentru examinările medicale obligatorii, iar în unele situaţii pentru emiterea deciziei de pensionare.
În condiţiile în care persoanele care au remis sume de bani în scopul anterior menţionat nu au denunţat anterior sesizării organului de urmărire penală fapta de corupţie, acestea nu pot avea decât calitatea conferită de codul de procedură penală, şi anume cea de suspect sau inculpat.
În urma supravegherii video şi audio realizate în biroul unde se desfăşura activitatea inculpatelor au fost identificate persoanele care au oferit acestora sumele de bani, rezultând că marea majoritate a persoanelor expertizate erau implicate în acest mecanism. Singurele perioade în care inculpatele nu primeau sumele de bani erau cele în care erau mediatizate acţiunile judiciare care vizau sistemul medical.
Toate persoanele care au participat la săvârşirea faptelor descrise au fost citate în vederea audierii, în conformitate cu dispoziţiile art. 5 şi 10 din Codul de procedură penală, care instituie obligaţia organelor de urmărire penală de a asigura aflarea adevărului prin administrarea tuturor probelor şi de a aduce la cunoştinţa tuturor suspecţilor drepturile de care beneficiază pe parcursul procedurii.
Urmărirea penală se desfăşoară în cauză cu respectarea strictă a dispoziţiilor Codului de procedură penală, care nu permit aplicarea facultativă a acestor reguli.
Vârsta şi poziţia socială a suspecţilor, precum şi pericolul social concret al faptelor reprezintă criterii care pot fi avute în vedere la finalizarea urmăririi penale pentru alegerea soluţiei care urmează a fi dispusă de către procuror (trimitere în judecată, renunţare la urmărire penală sau clasare), însă până la acel moment este obligatorie administrarea tuturor mijloacelor de probă necesare pentru stabilirea completă a situaţiei de fapt".
Citește și: O bătrână a făcut praf procurorii DNA. Propunerea Danei Grecu
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
