Anchetă la Spitalul Pantelimon. Acuzațiile procurorilor sunt „nedrepte”, susține Șerban Bubenek, șeful Societății Române de ATI

Bubenek a subliniat că decizia medicilor de a ajusta dozele de noradrenalină a fost fundamentată pe dovezi științifice, insistând asupra faptului că administrarea unor doze foarte mari ale acestui medicament pe perioade lungi nu este recomandată.

Potrivit lui Șerban Bubenek, dozele mari de noradrenalină trebuie folosite doar pentru scurt timp, iar în cazul pacienților cu tensiune arterială extrem de scăzută, cum era cazul în această situație, menținerea unor doze mari pe termen lung nu face decât să agraveze starea pacientului. „Nu este vorba despre o întrerupere a tratamentului, ci despre ajustarea acestuia la doze terapeutice, așa cum recomandă ghidurile internaționale,” a explicat Bubenek. El a adăugat că, în cazul acestui pacient, menținerea unei tensiuni arteriale extrem de scăzute timp de mai multe zile, în ciuda administrării unor doze mari de noradrenalină, nu ar fi permis o oxigenare adecvată a țesuturilor, subliniind că revenirea la doze fiziologice era o măsură necesară și corectă.

Bubenek a exprimat regretul că legislația românească nu include posibilitatea de a apela la experți medicali acreditați de sistemul judiciar, care să ofere asistență în cazuri complexe precum acesta. El a afirmat că astfel de experți ar putea contribui la o înțelegere mai clară a circumstanțelor specifice din unitățile de terapie intensivă, unde deciziile medicale sunt adesea extrem de dificile și complexe. „Este esențial ca legislația să fie adaptată pentru a face față provocărilor specifice din domeniul medical, în special în secțiile de terapie intensivă, unde rata mortalității este, în mod inevitabil, foarte ridicată,” a spus Bubenek.

În final, Șerban Bubenek a reiterat că acuzațiile de omor cu premeditare împotriva celor doi medici sunt nefondate, subliniind că aceștia sunt profesioniști de înaltă calitate, cu diplome recunoscute la nivel european. „Aceste acuzații nu doar că sunt nedrepte, dar riscă să descurajeze personalul medical și să creeze o atmosferă de teamă în rândul pacienților,” a concluzionat Bubenek, insistând asupra necesității unei discuții bazate pe realități științifice și dovezi concrete.

Dorel Săndesc: „Scăderea dozei de noradrenalină nu este un gest legat automat de determinarea decesului”

La Spitalul Sfântul Pantelimon din București, investigațiile recente au scos la lumină detalii alarmante legate de utilizarea injectomatelor, dispozitive medicale esențiale pentru administrarea precisă a tratamentelor pacienților în secțiile de terapie intensivă. Potrivit unor surse medicale, datele extrase din memoria acestor aparate au indicat că unui pacient de 54 de ani i-a fost administrată o cantitate semnificativ mai mică de noradrenalină decât cea consemnată în foile de observație, ridicând astfel suspiciuni grave asupra corectitudinii tratamentului aplicat.

În timp ce procurorii anchetează acest caz, în care pacientul a decedat după ce anterior supraviețuise unei administrări insuficiente de noradrenalină, alte surse judiciare au declarat că mai există aproximativ cinci cazuri similare, care sunt investigate sub suspiciunea de omor.

Dr. Dorel Săndesc, vicepreședintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, a subliniat că reducerea dozei de noradrenalină nu poate fi asociată automat cu determinarea decesului pacientului. „Scăderea dozei nu este un gest legat automat de determinarea decesului. Acest lucru trebuie lămurit cu toate datele concrete ale cazului aflat în anchetă”, a declarat medicul. El a explicat că menținerea unor doze mari de acest medicament pe o perioadă lungă poate fi, în sine, fatală. „Noradrenalina în doze mari poate determina vasoconstricție, astfel că sângele nu mai circulă în pacient, iar pacientul este condamnat la deces”, a explicat Săndesc, pentru HotNews.ro.

Injectomatele utilizate la ATI Sfântul Pantelimon, aparate de înaltă performanță, sunt programate pentru a administra medicamente în cantități precise și pot reține informații despre dozele administrate. Această capacitate de memorie este crucială pentru anchetă, permițând reconstituirea tratamentelor aplicate. Dr. Săndesc a confirmat această capacitate, subliniind că „în funcție de tipul de injectomat, aparatele pot păstra în memorie doza administrată unui pacient”.

Procurorii au efectuat percheziții la domiciliile a doi medici ATI și o asistentă medicală, care au fost ulterior reținuți. Investigațiile continuă, iar Parchetul a evitat să facă referire explicită la datele din memoria injectomatelor, dar sursele medicale au confirmat că aceste aparate sunt esențiale pentru clarificarea evenimentelor.

Dr. Săndesc a explicat și modul în care funcționează injectomatele: „Injectomatul este utilizat pentru administrarea unei doze corecte, unei doze exacte pe unitatea de timp. Este o seringă care se introduce într-un dispozitiv și permite reglarea în mililitri pe oră. Dacă nu ai avea acest dispozitiv, ai pune într-un flacon de 500 de mililitri și vei regla cu picături reglate manual, ceea ce nu va asigura o acuratețe a dozajului. Acesta este scopul injectomatului.”

Medicul a subliniat că este esențială adaptarea legislației românești la standardele internaționale, care reglementează îngrijirile de la sfârșitul vieții, și care ar putea preveni situații similare în viitor. De asemenea, a punctat necesitatea dezvoltării unor centre de paliație, pentru a asigura îngrijirea adecvată a pacienților aflați în stadii terminale, evitând astfel situațiile în care aceștia rămân internați în secțiile ATI fără o perspectivă reală de recuperare.

Un alt aspect problematic, menționat de procurori, este utilizarea injectomatelor în mai multe saloane, fără a fi alocate strict unui anumit pacient. Această practică poate complica ancheta, deoarece datele stocate în memorie ar putea fi inexacte sau greu de corelat cu tratamentele efectuate.

Cazul de la Spitalul Sfântul Pantelimon a generat o dezbatere amplă în societate, punând în evidență vulnerabilitățile sistemului medical românesc și necesitatea unor reforme urgente pentru protejarea pacienților și sprijinirea personalului medical. „Este momentul să adaptăm legislația la standardele europene, occidentale, care prevăd reglementări clare în situația pacienților cu patologii extrem de grave, fără resurse de supraviețuire”, a concluzionat Dorel Săndesc.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News