Andreea Paul: Multă economie și puțină politică. Cum putem finanța educația și sănătatea?

Multă economie și puțină politică. Cum putem finanța educația și sănătatea?

În partea a doua a conferinței de presă pe care am susținut-o azi la sediul PNL din București, am ales să fac mai multă economie și mai puțină politică:

Pentru creșterea salariilor și finanțarea corectă a educației și a sănătății, România are nevoie de un buget de 80 miliarde de euro prin crearea unui milion de noi locuri de muncă cu salariul mediu de 1000 de euro pe lună în sectorul privat. Cum îi putem obține?

Alegerile sunt o sărbătoare a democraţiei. La fel de important este ca în anii electorali retorica politică să nu distrugă mediul privat de afaceri care creează locuri de muncă şi bunăstare.

Vreau să vă aduc câteva argumente pentru un obiectiv-cheie pe care și-l asumă Partidul Național Liberal, acela de a avea un buget național de 80 de miliarde de euro, ca să putem susține cheltuielile de 6% din PIB pentru educaţie și tot 6% pentru sănătate, respectiv pentru crearea unui milion de noi locuri de muncă, cu salariul mediu de cel puțin 1000 de euro pe lună.
Aduc argumentele tehnice suport.

În acest an, conform Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2016-2018 sunt prevăzute venituri bugetare pentru acest an de circa 231 de miliarde lei. Asta înseamnă cam 52 de miliarde de euro, iar pentru anul 2019 bugetul este prevăzit la circa 70 de miliarde de euro. Avem nevoie însă de un buget național de 80 de miliarde de euro, într-un termen rezonabil, mai scurt, pentru a satisface nevoile de dezvoltare, fie că țin de educație, de sănătate, de infrastructură sau de alte domenii-cheie.

Atingerea valorii de 80 de miliarde de euro a bugetului național ar însemna o creştere a veniturilor bugetare cam cu jumătate, cu 54% față de ceea ce avem în prezent.

[citeste si]

De unde putem obţine într-un termen rezonabil aceste venituri suplimentare?

În primul rând, din circulaţia producţiei agricole şi din relaţiile de piaţă agro-industrială. Noi avem azi sub 180 de mii de salariaţi în sectorul agricol, unde avem avantaje competitive. Aici trebuie investit masiv în crearea de noi locuri de muncă prin micro şi macro-ferme agricole româneşti. Concret, ponderea producţiei agricole comercializate pe piaţa fiscalizată este în România de sub 50%, faţă de 80-90% în ţările dezvoltate. În acelaşi timp, autoconsumul şi piaţa ţărănească au o pondere de circa 5% din PIB. Producţia pentru consumul final propriu reprezenta circa 8% din producţia totală de bunuri şi servicii în condiţiile în care avem deficit comercial în acest sector, repet, cu avantaje competitive-cheie.

În al doilea rând, a doua sursă de creștere a veniturilor bugetare ține de crearea de noi locuri de muncă. Într-un termen rezonabil, avem nevoie de o strategie economică ambiţioasă pentru crearea a încă 1 milion de noi locuri de muncă cu 1000 de euro salariu pe lună. În prezent, noi avem 3,6 milioane de salariați în sectorul privat. Nicio țară din lumea asta cu populație de aproape 20 de milioane de cetățeni nu poate să se dezvolte economic pe termen lung, semnificativ, să-și îmbunătățească nivelul de trai cu un număr atât de mic de salariați. Vom rămâne altfel mereu în capcana veniturilor mici, atât la nivel individual, prin salariile mici, cât și la nivel bugetar.
Avem de construit spitale, şcoli şi drumuri. De exemplu, un loc de muncă nou în construcţii atrage crearea altor 5 locuri de muncă în economie. Acesta este factorul multiplicator.
Dacă extrapolez costurile de circa 10.700 de lei pentru crearea unui loc de muncă nou în ultimii 6 ani prin programul SRLD de susţinere a tinerilor debutanţi în afaceri, atunci obţin un cost necesar pentru investiţii publice de circa 10,7 miliarde lei, adică cam 2 miliarde euro, pentru crearea unui milion de locuri de muncă în plus. Mai trebuie să găsim acele domenii unde productivitatea poate susţine salarii de 1000 de euro pe lună şi în acest sens lucrez cu reprezentanţi ai mediului de afaceri pentru a găsi soluţii pragmatice, fie cu capital autohton, fie străin.

În al treilea rând, arieratele, adică datoriile companiilor de stat la bugetul ţării se ridicau la sfârșitul anului 2015 la circa 3 mld lei. În plus, cele mai mari salarii medii în economia românească le regăsim tot în companiile de stat.

În al patrulea rând, în ceea ce priveşte economia ascunsă şi muncă nefiscalizată acestea se menţin relativ constante. Evaluările INS arată că după criză economică, ponderea economiei neobservate în PIB s-a majorat cu 2 puncte procentuale sub guvernarea PSD.

În al cincilea rând, atragerea fondurilor europene şi a investiţiilor străine directe reprezintă o sursă importantă pentru creşterea în volum a Produsului Intern Brut şi implicit a veniturilor bugetare.

Să fie clar, 1 milion de euro investiţii publice în economie întoarce imediat la buget peste o treime prin taxele şi impozitele plătite.

Tot acest efort de creştere a potenţialului economiei româneşti nu trebuie să mărească dezechilibrele externe, ci să le micşoreze, în special deficitul de cont curent şi comercial, cu consecinţe asupra sustenabilităţii creşterii economice.

Mai suntem atenţi la un aspect, crearea de locuri de muncă şi corelaţia cu productivitatea muncii, cu performanţele sectorului privat, că să nu inducem aceleaşi riscuri ale întreruperii ciclului decreştere economică, ca în perioada de dinainte de criză. Ori asta înseamnă investiţii în tehnologie, cercetare şi inovaţie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News