Anglia a avut parte în 2022 de cea mai călduroasă vară din istoria măsurătorilor sale meteorologice
Anglia a avut parte în 2022 de cea mai călduroasă vară din istoria măsurătorilor sale meteorologice, la egalitate cu vara din 2018, prin prisma temperaturii medii, au anunţat joi serviciile meteorologice britanice, informează AFP.
Temperatura medie a atins valoarea de 17,1 grade Celsius în timpul celor trei luni de vară (iunie, iulie şi august), care ţine cont şi de temperaturile nocturne, iar "anumite regiuni au înregistrat mai puţin de 50% din cantitatea lor obişnuită de precipitaţii", au precizat specialiştii de la Met Office pe baza datelor provizorii. La nivelul întregii Marii Britanii, vara din 2022 a ocupat locul al patrulea în clasamentul celor mai călduroase veri din istoria măsurătorilor meteorologice.
"Patru dintre cele mai călduroase cinci veri înregistrate în Anglia s-au produs după 2003, efectele schimbărilor climatice induse de activităţile umane făcându-se resimţite în temperaturile estivale din Anglia", au adăugat specialiştii de la Met Office.
În iulie 2022, temperaturile au depăşit 40 de grade Celsius pentru prima dată în Regatul Unit de la începutul măsurătorilor meteorologice, aceasta fiind totodată luna cea mai secetoasă înregistrată vreodată în numeroase zone din sudul şi din estul Angliei, obligându-le pe autorităţi să adopte restricţii privind utilizarea apei în anumite regiuni ale ţării.
Deşi ploile au revenit puţin în august, "ele nu au fost suficiente pentru a ne apropia de nivelurile obişnuite din această perioadă a anului", au precizat reprezentanţii serviciilor de meteorologie din Regatul Unit.
Precipitaţii de doar 538 de mililitri/m3 au căzut de la începutul anului în Regatul Unit, făcând din 2022 anul cel mai secetos înregistrat după seceta din 1976.
De asemenea, Marea Britanie a înregistrate "primele opt luni ale anului care au fost cele mai calde" de la începutul măsurătorilor, ce datează din 1885, potrivit Met Office.
Schimbările climatice sunt ireversibile: ce regiuni sunt deja condamnate, conform ultimelor studii
Estimările consecințelor sunt de obicei destul de imprecise, dar o nouă lucrare susține că abordează acest lucru pentru o măsură importantă: cantitatea de gheață se va pierde din cauza încălzirii care a avut loc deja. Publicată în Nature Climate Change, cercetarea unei echipă condusă de profesorul Jason Box a calculat că 110 trilioane de tone de gheață din Groenlanda sunt destinate să se topească și să curgă în mare – chiar dacă încălzirea globală s-ar opri la nivelul actual. Pur și simplu, verile au devenit prea calde pentru o mare parte din gheața din jurul periferiei enormei insule. Nu se depune suficientă zăpadă nouă pentru a înlocui ceea ce se pierde.
Acest lucru va continua, chiar dacă emisiile de combustibili fosili și alte surse de gaze cu efect de seră induse de om s-ar opri mâine. Deoarece acest lucru nu se va întâmpla, topirea reală va fi mult mai mare. „În mod realist, vom vedea aceste efecte mai mult decât dublate în acest secol”, a declarat Box, de la National Geological Survey din Danemarca și Groenlanda, într-un comunicat. „În scenariul previzibil în care încălzirea globală va continua, calota de gheață a Groenlandei va contribui la creșterea nivelului mării. Când luăm anul de topire extremă 2012 și îl considerăm ca o climă constantă medie ipotetică la sfârșitul acestui secol, pierderea de masă din calota glaciară a Groenlandei se dublează cu peste 78 cm”, a adăugat Box. Între timp, o mulțime de lanțuri muntoase pierd și ele zăpadă, pe lângă creșterea produsă de expansiunea termică a apei care se află deja în ocean. Toate acestea înseamnă că multe zone joase, inclusiv câteva orașe întregi, sunt deja condamnate.
Combaterea schimbărilor climatice reprezintă o prioritate pentru Parlamentul European. Media temperaturilor globale a crescut semnificativ de la Revoluția Industrială încoace, iar ultimul deceniu (2011-2020) a fost cel mai cald deceniu de când se înregistrează temperaturile. Dintre cei mai calzi 20 ani, 19 s-au înregistrat din 2000 până în prezent. Conform serviciului Copernicus privind schimbările climatice, anul 2020 a fost, de asemenea, cel mai cald an înregistrat în Europa. Majoritatea probelor arată că acest lucru este cauzat de creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră produse de activitatea umană.
Temperatura globală medie este astăzi cu 0,95-1,20°C mai mare decât la sfârșitul secolului al XIX-lea. Oamenii de știință consideră că o creștere de 2°C față de nivelul preindustrial va fi periculoasă și va avea efecte catastrofale asupra climei și mediului. De aceea, comunitatea internațională este de acord că încălzirea globală trebuie să rămână cu mult sub o creștere de 2°C.
Schimbările climatice afectează deja Europa în diferite forme, în funcție de regiune. Acestea pot duce la creșterea temperaturii și a riscului de deșertificare, la precipitații anuale mai mari și riscuri de inundații. Conform Agenției Europene de Mediu, în 2015 Uniunea Europeană a fost al treilea cel mai mare generator de gaze cu efect de seră din lume, după China și SUA. În cadrul Acordului de la Paris, UE s-a angajat să reducă până în 2030 emisiile de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său cu cel puțin 40 % față de nivelurile din 1990. În 2021 acest obiectiv a fost schimbat la cel puțin 55% până în 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050, se arată pe site-ul Parlamentului European.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
