”Viață de câine”. Ce înseamnă asta, cu adevărat, în Istanbul. Bani de la primărie

Turiştii veniţi să admire moscheile centenare şi palatele otomane de pe malurile Bosforului sunt adesea surprinşi să vadă pisici şi câini care pun stăpânire, nederanjaţi, pe cele mai bune locuri de pe terasele cafenelelor şi restaurantelor. Acestea beneficiază de servicii veterinare susţinute de Municipalitatea Metropolitană din Istanbul (IBB), care şi-a sporit în ultimii ani iniţiativele pentru îngrijirea animalelor fără stăpân.

Autobuz transformat în clinică veterinară

Îngrijorată pentru starea de sănătate a unei pisici negre care îşi ţinea un ochi închis şi pe care a găsit-o pe domeniul unui campus universitar în care lucrează, Mevlüde a dus-o la unul dintre centrele veterinare puse la dispoziţie de IBB, relatează luni AFP. La fel ca Mevlüde, numeroşi locuitori din Istanbul se ocupă de câinii şi pisicile din cartierele lor, lăsându-le boluri şi amplasându-le adăposturi pe trotuare. Iar municipalitatea încearcă să asigure sănătatea acestor animale.

Unitatea Vetbus - un autobuz transformat în clinică veterinară ambulantă - în care Mevlüde a dus-o pe protejata sa staţionează timp de câteva zile pe săptămână în diferite cartiere ale metropolei turceşti. 'Luăm de multe ori legătura cu municipalitatea când vedem animale care au nevoie de îngrijire', a explicat ea după ce s-a asigurat că starea de sănătate a pisicii este bună.

Tradiţia islamică

Atenţia acordată de locuitorii din Istanbul vecinilor lor patrupezi provine pe de o parte de la tradiţia islamică şi pe de alta de la structurarea spaţiului în timpul Imperiului Otoman, a explicat Mine Yildirim, doctorandă la New School for Social Research din New York. Potrivit specialistei, în Istanbulul otoman viaţa oamenilor era împărţită în principal între locuinţă, moschee şi piaţă. Străzile erau spaţiul câinilor. 'Oraşul s-a mărit, însă animalele au rămas o parte a spaţiului său public', a adăugat Yildirim.

La începutul secolului XX au fost puse în aplicare unele politici de exterminare pentru ca oraşul să se alinieze cu Occidentul, iar în anii '90 în Istanbul se răspândea otravă pe străzi pentru omorârea animalelor, a afirmat Yildirim. Însă, odată cu adoptarea legii privind protecţia animalelor, în 2004, primăriile au fost nevoite să aibă grijă de animalele de pe străzi. 'În general, oamenii aduc animalele de care au grijă (...) pentru ca noi să le administrăm substanţe de deparazitare', a explicat Nihan Dinçer, medic veterinar la Vetbus.

Vaccinuri

Pe lângă această clinică ambulantă, primăria din Istanbul are şase centre de îngrijire. Mevlüde a încredinţat două pisici uneia dintre acestea. Scopul este de a vaccina, steriliza şi trata 130.000 de câini şi 165.000 de pisici fără stăpân din Istanbul, potrivit primăriei. După ce animalele sunt microcipate, ele trebuie duse înapoi de unde au fost colectate - cu excepţia celor care sunt adoptate între timp. În 2018, 73.608 animale au beneficiat de acest tratament susţinut de o sută de medici şi tehnicieni veterinari, o creştere semnificativă faţă de anul 2004 când au fost îngrijite 2.470 de animale. Niciun caz de rabie nu a fost înregistrat în Istanbul începând din 2016, conform municipalităţii.

Primăria nu a divulgat costurile acestor servicii. Însă, potrivit ministrului Agriculturii şi Silviculturii, Bekir Pakdemirli, ministerul său a susţinut autorităţile locale din ţară cu echivalentul a 6 milioane de dolari între 2009 şi 2018 pentru îngrijirea animalelor fără stăpân. 'Dacă oamenii ar şti câţi bani au fost cheltuiţi pentru aceste servicii, poate că unii ar fi supăraţi. Însă acest lucru nu este dezvăluit', a spus Yildirim, care este totodată şi coordonatoarea grupului pentru apărarea animalelor Dört Ayakli Şehir (Oraşul patruped).

Hrană

În oraş, animalele sunt adesea bine hrănite. Locuitorii, restaurantele şi măcelariile pun deoparte resturile pentru ele. Însă în pădurile din jur, 'dacă nu le hrănim, ele vor muri', a explicat medicul veterinar al IBB, Umut Demir, în timpul unei acţiuni de patrulare în pădurea Belgrad. Yildirim acuză, însă, municipalitatea că nu a returnat în mod sistematic animalele în locurile în care acestea au fost găsite, aşa cum susţine, şi în schimb le-a eliberat în aceste păduri.

O tonă de hrană este distribuită în fiecare zi de echipele aflate la bordul camioanelor pline cu crochete. Câinii aleargă în întâmpinarea lor când aud claxonul şi par a fi la fel de entuziasmaţi de mâncare şi de mângâierile primite. Potrivit lui Tugçe Demirlek, medic veterinar şef al centrului de îngrijire Sultangazi din vestul Istanbulului, faptul că animalele sunt bine hrănite şi îngrijite le asigură starea de calm şi le limitează agresivitatea.

Adopții, direct din autobuz

În ciuda eforturilor sistematice de sterilizare, numărul câinilor fără stăpân rămâne aproape acelaşi. 'Animalele pe care nu le prindem continuă să se reproducă', a declarat medicul veterinar. Puii continuă să se nască atât în afara cât şi în interiorul oraşului Istanbul, cum este cazul unui mic exemplar cu blana de culoare aurie, în vârstă de patruzeci de zile, a cărui prezenţă a fost semnalată de riveranii care l-au găsit singur, gemând, la marginea unui drum.

După ce a fost examinat el a fost oferit spre adopţie, într-o fereastră specială a Vetbus. În ziua respectivă puiul a atras multe priviri, însă nu şi-a găsit un stăpân şi s-a întors să-şi petreacă noaptea în centrul de îngrijiri. Vom încerca din nou mâine, a spus zâmbind Dinçer.

Citește și:

Erdogan nu se oprește. Epurările continuă în ritm susţinut

Lupta cu inflaţia. Intervenție directă a Guvernului Turciei

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News