ANM: Cod galben de intensifcare a vântului. Vremea în București

În interval de valabilitate 2 octombrie, ora 06:00 – 2 octombrie, ora 20:00, în Carpații Meridionali și de Curbură, în sudul Banatului, în Oltenia și în sud-vestul Munteniei vântul va avea intensificări cu viteze în general de 55...75 km/h, iar pe creste rafalele vor depăși 80...100 km/h.

Notă: Intensificări ale vântului vor fi pentru intervale scurte de timp local și în est, sud-est și centru.

Vremea în București, în ziua mitingului de protest din fața Guvernului

Vântul va crește treptat în intensitate și va atinge în după-amiaza zilei de duminică 45...50 km/h. Temperatura minimă va fi de 15 - 16 grade, iar cea maximă de 25 - 27 de grade” anunță ANM. 

Vremea în anii următori

Elena Mateescu, directorul general al ANM,  a explicat modul în care anii devin tot mai secetoși, iar agricultura are de suferit de pe urma cantităților deficitare de precipitații care, deși vin cu avertizări de tip nowcasting, acestea au caracter punctiform și o intensitate care nu reușește să suplinească deficitul de apă din sol.

”Pornind de la Tema anului 2022: Să ne unim eforturile pentru combaterea secetei, iată că și România, începând din anul 1901, în fiecare deceniu a înregistrat în medie 1,4 ani secetoși. Constat în prezent o frecvență crescândă, în special după 1981, când anii secetoși s-au înregistrat într-un număr de 4-6 ani în medie pe deceniu. De asemenea, în ceea ce privește ultimul raport al Agenției Europene de Mediu, pentru Europa de Sud, atât în trecut, cât și în viitor, nuanțele de roșu exemplifică și evidențiază tendința creșterii riscului de secetă și în zona țării noastre“, a spus directorul ANM.

”În scenariile viitoare se observă schimbări semnificative pentru Europa de Sud și Sud-Est, inclusiv România, prin creșterea frecvenței valurilor de căldură, riscul de secetă, deja prezent, pentru zona de sud, sud-est, chiar și centru a țării noastre. Observăm posibilitatea ca în viitor România să înregistreze tendințe evidente de creștere în fiecare sezon, dar mai ales iarna și primăvara, în funcție de scenariul de emisia gazelor cu efect de seră și, din păcate, asociat și cu un deficit de precipitații, va duce la accentuarea secetei în acele zone care sunt binecunoscute ca fiind cele mai vulnerabile la fenomenul de secetă“, a explicat Elena Mateescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News