EXCLUSIV  ANM despre FENOMENELE METEO EXTREME, scenariu tulburător. Când le observă meteorologii

Intensificare a fenomenelor meteo extreme, generată de încălzirea globală

"De la an la an și, mai ales, din 2000 până-n prezent, la nivel mondial, se înregistrează cei mai călduroși ani din istoria măsurătorilor meteorologice. 2017 a fost considerat, având în vedere faptul că a înregistrat o creștere a temperaturii medii anuale a aerului, la nivel mondial, în medie cu 1,1 grade față de perioada preindustrială este al doilea an cel mai călduros din istoria măsurătorilor meteorologice. Anul 2016 rămâne de referință la nivel mondial. Semnificativă este frecvența fenomenelor extreme, fie că vorbim de ninsori asociate cu intensificări ale vântului, care pot genera fenomenul de viscol, în sezonul de iarnă, fie că vorbim, în lunile de vară, perioade intens-caniculare asociate cu nopți tropicale, vorbim de perioade de secetă, inundații. Practic acele fenomene care afectează activitatea socio-economică. Se înregistrează o creștere din ce în ce mai evidentă a temperaturii medii anuale la nivel mondial, care, tradusă ca fiind mai multă energie în sistem, generează o intensificare a ceea ce înseamnă fenomen meteorologic extrem." a subliniat Elena Mateescu. 

Fenomenele extreme, posibil să devină normale. Scenariile pe ani

Directoarea generală a ANM a subliniat că "Este posibil ca-n condițiile în care și scenariile climatice viitoare pentru perioada 2021 - 2050 și sfârșitul secolului, 2071 - 2100, să înregistreze o creștere a temperaturii medii anuale așa cum arată scenariile modelelor climatice, este posibil ca acest tipare de vreme pe care le încadrăm acum în categoria fenomenelor meteorologice severe să devină tipare de vreme normală." 

"Anul 2015 este cel mai călduros an din România, cu o abatere termică pozitivă de 1,96 de grade. 2017 este undeva în top 7 ani cei mai călduroși." a mai precizat aceasta". 

Fenomenele extreme, sesizate cu cel mult 30 de minute înainte

"Pentru fenomenele de tip nowcasting cu un interval de anticipație de la 1 la 6 ore sunt situații în care radarul indică cu 10-15 minute înainte ceea ce este probabil a se anticipa că se poate întâmpla. (...) Ceea ce se întâmplâ în contextul în care vorbim de acele circulații deosebit de rapide, aceste fenomene nu pot fi prevăzute, estimate cu mai mult de 10-15 minute, cel mult o jumătate de oră. Practica internațională în domeniu este aceeași și fiecare serviciu meteorologic național dispune de aceeași meterologie de a gestiona și anticipa ceea ce urmează să se întâmple la nivelul fenomenelor meteorologice care se încadrează în acest tipar" a concluzionat Elena Mateescu. 

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News