Adrian Weiner (USR) a comentat decizia ANPC de interzicere a etichetei nutriscore.
„Este complet absurd ceea ce spune Horia Constantinescu (președintele ANPC). Eticheta nutriscore nu interzice slănina, nu interzice niciun produs, doar informează oamenii. Horia Constantinescu își arogă dreptul de a alege în locul consumatorului român, de a nu-i da șansa să aleagă informat. Alegerea informată este fundamentul unei piețe libere.
Regulamentul european, care reglementează piața alimentară din Europa, permite voluntar producătorilor din Europa să folosească acest sistem de semaforizare alimentară. Horia Constantinescu îl interzice în România, ceea ce este absurd. Nu știu dacă nu cumva e și la limita infringement-ului.
Există producători care și-au dorit implementarea nutriscore, pe spețe proprii. Cei de la Topoloveni, de exemplu, au făcut asta. Mulți doresc în continuare eticheta nutriscore. Și sunt alții acum care mâzgălesc cu carioca neagră, peste ambalajul produselor, astfel încât să se conformeze patriotismului alimentar al lui Horia Constantinescu.”, a declarat Adrian Weiner (USR), pentru redacția DC News.
„Noi avem o lege pe circuit, o propunere legislativă practic, care ar trebui să faciliteze accesul voluntar al producătorului român, al celor care doresc să își informeze proprii clienți. Legea ar trebui să ofere producătorilor accesul la nutriscore, care este o marcă intelectuală. Există un proces în urma căruia urmează să primești o încadrare într-una dintre cele cinci litere și să poți să folosești eticheta. Nu presupune decât costuri de evaluare ale conținutului alimentar.”
„Riscul nutrițional este cel mai mare risc la adresa sănătății publice din Europa. De exemplu, unul din două decese cardiovasculare e direct legat de dieta neadecvată. România are printre cele mai mari mortalități cardiovasculare din Europa. De asemenea, o mare parte dintre cancere pot fi prevenite prin alimentația corectă, 40% ne spune planul european”, a mai declarat Weiner.
Influențarea politicii, discreditarea oamenilor de știință, amenințarea în anonimat. Ar fi câteva dintre strategiile industriei alimentare împotriva etichetei NutriScore, denunțate într-o investigație.
Atacuri multiple, ambuscade și capcane. Nu este scenariul unui joc video de război, ci imaginea detaliată a modului în care lobby-urile agroalimentare ar fi încercat să discrediteze NutriScore, eticheta folosită în mai multe țări europene pentru a ghida consumatorii către a alege alimente considerate mai sănătoase.
Plângerea vine direct de la unul dintre ”părinții” acestui sistem, profesorul de epidemiologie nutrițională Serge Hercberg, care în cartea ”Mânâncă și taci” își descrie experiența personală în această luptă împotriva uriașilor din industria alimentară.
NutriScore (sau eticheta în 5 culori în concepția inițială a ideii) a fost propus pe baza cunoștințelor științifice în domeniu și a recomandărilor diferitelor comitete internaționale de experți. Atât simbolul, cât și sistemul de calcul au fost supuse unei evaluări științifice riguroase.
Logo-ul NutrisScore în cinci culori oferă informații despre calitatea nutrițională a unui aliment: de la cel mai sănătos indice de culoare verde A până la indicele roșu, E care reprezintă cel mai scăzut nivel de calitate a produsului.
Într-o luptă fără obstacole, grupurile agroalimentare au încercat să evite introducerea lui temându-se de repercusiuni grave în vânzarea pe rafturi.
Hercberg descrie gama de strategii adoptate. În primul rând, validitatea științifică a sistemului ar fi pusă la îndoială. Apoi, lobby-urile ar încerca să propună un contra-logo, mai puțin clar și mai puțin direct, iar în final ar încerca să influențeze politica. Atacurile aveau să degenereze apoi în sfera personală, discreditând membrii echipei care au proiectat și testat logo-ul sau individualizând dezbaterea.
Printre cei care ar fi primit mai multe presiuni s-a numărat însuși autorul cărții, Serge Hercberg, care a prezidat Programul Național de Nutriție și Sănătate din Franța din 2001 până în 2017.
Acum, când UE încearcă să extindă utilizarea acestei etichete la toate statele membre, lupta împotriva etichetei NutriScore a fost susținută de mulți producători, în special de către producătorii de uleiuri, brânzeturi și mezeluri, care se simt excesiv de penalizați de algoritmul care atribuie culori diferitelor alimente.
Din Italia a început propunerea pentru o contra-etichetă, NutrInform, o etichetă car ar exirpima o mențiune nutrițională bazată pe consumul mediu al unui anumit aliment, în timp ce NutriScore-ul atribuie o valoare absolută indiferent de cantitățile consumate, potrivit Agrifood.
Mișcările sunt cele mai variate, ca atunci când în 2004, ca urmare a adoptării interzicerii automatelor de gustări în școlile franceze, expertul a spus că a primit scrisori anonime de amenințare și apeluri telefonice.
În alte cazuri, intimidările sunt publice, cum ar fi atunci când Jean-René Buisson, pe atunci președintele ANIA (Asociația Națională a Industriei Alimentare din Franța), despre problema publicității pentru alimentele pentru copii, s-a adresat direct ministrului Sănătății, spunând: ”Să ne lase în pace. Acest lucru ne va cauza mai multe probleme și nu vom putea vinde produsele noastre. Lăsați-ne să trăim și vă vom întoarce favoarea în schimb, vă asigur."
Scopul ar fi fost acela de a interzice propunerea de etichetare a calității produselor care era de fapt rezultatul mai multor ani de cercetare.
Hercberg a definit aceste încercări de discreditare drept ”metode de asfixiere” invocând este cantitatea de telefoane primite, e-mailuri, întâlniri și declarații acerbe care au apărut la fiecare încercare a acestuia de a oferi cetățenilor informații clare cu privire la riscurile nutriționale și pentru sănătate.
La rândul său, Hercberg, pentru a scăpa de orice controversă și a-și putea susține liber pozițiile, a optat în anii 2000 pentru o linie clară: să nu accepte nicio finanțare sau beneficii de la industriași.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu