ANSVSA: În acest an avem sute de tone de alimente contaminate retrase de pe piaţă

"Anul acesta am avut o creştere cu 30-40% a alertelor alimentare, pe anumite segmente, şi sute de tone de produse alimentare contaminate retrase de pe piaţă. Îngrijorarea numărul 1 a serviciilor veterinare din România este contaminarea cu salmonella şi în special cu cele două serotipuri: salmonella enteritidis şi salmonella typhimorium. Sunt peste 1.000 de serotipuri de salmonella, dar acestea două sunt extrem de periculoase, provoacă toxiinfecţii alimentare destul de grave, iar după examenele de detecţie am constatat apariţia celor două tulpini extrem de virulente. De aici îngrijorarea noastră. Încă din luna august am făcut o analiză pe Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje (SRAAF) şi am constatat o creştere faţă de 2020 pe alertele cu salmonella. Începând cu luna octombrie am demarat un plan naţional care să vizeze controlul cărnii de pasăre în special provenienţă Polonia, unde creşterea alertelor a fost de peste 40%, dar au mai fost şi din alte state membre, precum Ungaria. Din luna octombrie constatăm zilnic apariţia de probe neconforme de salmonella, care se retrag automat de pe piaţă", a declarat pentru Agerpres vicepreşedintele ANSVSA, Mihai Ponea. 

Acesta a subliniat că în ceea ce priveşte produsele provenite din Polonia, acestea nu se vor mai pune pe piaţă, deşi e liber schimb, până când laboratorul nu certifică siguranţa acelui produs pentru consumatori. "Vom face acest lucru până când frecvenţa apariţiei de produse neconforme va fi aproape de zero, către asta tindem", a transmis vicepreşedintele Autorităţii, adăugând că a crescut numărul controalelor oriunde a existat un semnal de îngrijorare.

Programul Naţional Strategic va fi modificat

El a menţionat că Programul Naţional Strategic va fi modificat în sensul relaxării controalelor în zonele unde în ultimii ani nu au fost alerte alimentare, dar vor fi intensificate pe segmentele unde s-au înmulţit aceste alerte.

"Dacă în ultimii 3-5 ani pe segmentul baruri, de exemplu, nu am avut decât 1% probleme, iar pe segmentul supermarketuri am avut 300%, aici vom creşte frecvenţa controalelor, iar dincolo o vom scădea, în aşa fel încât să eficientizăm echipele de control din România. Programul este deja pe site, îl publicăm la sfârşitul anului şi va demara din anul următor. Anul acesta ne-am mărit capacitatea analitică, încercăm să regionalizăm şi să eficientizăm activitatea atât pe cea de laborator cât şi pe cea a controlului oficial şi nu în ultimul rând să digitalizăm", a spus Mihai Ponea.

Potrivit sursei citate, în luna aprilie, sistemul rapid de alertă a fost separat în două platforme, una pentru produsele care prezintă un risc ridicat (SRAAF) şi necesită acţionare imediată şi una administrativă pentru produsele care nu prezintă acest risc (Asistenţa şi Cooperare Administrativa - AAC), iar rezultatele au început să se vadă, în condiţiile în care numai în ultimele perioadă au fost retrase de pe piaţă 100 de tone de carne de pasăre contaminată cu salmonella.

Îngrijorări privind carnea de pasăre

"Suntem extrem, extrem de îngrijoraţi, o îngrijorare care nu a mai fost de câţiva ani pe ceea ce înseamnă carnea de pasăre. Avem două depozite în România la care am aplicat şi altfel de măsuri pentru că am constatat apariţia consecutivă într-o săptămână a 2-3-4 loturi de carne cu salmonella, cu cele două serotipuri. Ne ducem la 100 de tone de carne de pasăre retrase de pe piaţă şi îngrijorarea noastră este că sute de kilograme au ajuns în frigiderele şi congelatoarele românilor. Am dispus imediat măsuri de retragere şi rechemare de la consumatori. Încercăm să informăm consumatorul despre tipul produsului, lotul, elementele de indentificare, astfel încât aceştia să îl poată returna magazinului, dar cel mai important sfat către consumatori atunci când gătesc carnea de pui este să fie tratat termic la peste 70 grade câteva minute, pentru că această bacterie se distruge. Este important să achiziţionăm carnea de pasăre din locuri autorizate sau de la producătorii locali pe care îi cunoaştem. Noi am notificat colegii polonezi să identifice şi să elimine cauza, care poate fi la ferme, pe o problemă de igienă, sau de contaminare la abator, în depozit, dar şi în timpul transportului", a explicat oficialul ANSVSA.

Solicitare către supermarket-uri

El a cerut public lanţurilor de supermarket-uri din România să îşi selecteze atent furnizorii şi să se asigure că pun pe piaţă produse sigure, pentru că altfel riscă sancţiuni drastice inclusiv suspendarea activităţii pe o perioadă de şase luni dacă tergiversează anunţarea consumatorilor.

"Lansez un avertisment lanţurilor de supermarket, le atrag atenţia în mod public, să îşi selecteze furnizorii şi să asigure în conformitate cu regulamentul 178 că pun pe piaţă produse sigure, să nu mai introducem în România tot felul de produse pe care le refuză alţii. Viaţa copiilor noştri şi a consumatorilor este mult mai importantă decât a face un profit uriaş. Le atrag atenţia şi le spun în mod ferm că îi vizez în mod direct să îşi selecteze furnizorii şi să pună pe piaţa produse sigure, nu ne jucăm şi nu fac rabat. Având în vedere că în această perioadă creşte consumul de produse alimentare îi avertizez că se vor trezi cu depozite închise de către inspectorii ANSVSA. Nu vreau să negociem acest lucru. Unele lanţuri de magazine evită să anunţe rapid dacă au un lot cu probleme, ne decalează şi pe noi până facem investigaţia şi nu vreau să cred că fac intenţionat ca să mai vândă marfă. Le atrag atenţia să retragă de la raft, din toate magazinele din România, imediat cum au această informaţie, până dispunem măsuri. Ei pot informa într-o oră toate magazinele din reţea. Am dispus măsuri ferme în astfel de situaţii. Suspendăm activitatea acelui centru logistic până ne pun la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care să ne ateste trasabilitatea produselor", a transmis Mihai Ponea.

Operatorul economic care pune pe piaţă produse nesigure sau a constatat acest lucru are obligaţia legală să informeze la intrarea în magazin, în cel mai vizibil loc posibil, pe site-ul lui, că are o problemă cu un anumit produs. ANSVSA a pus la dispoziţia operatorilor, inclusiv site-ul oficial al instituţiei, care la deschidere arată toate rechemările produselor cu risc.

Produse contaminate

Vicepreşedintele Autorităţii, responsabil pe zona de siguranţă alimentară, a mai spus că pe parcursul acestui an au fost opt notificări de produse contaminate cu Listeria monocytigenes, una dintre cele mai periculoase bacterii, fiind retrase de pe piaţă şapte tone de astfel de produse.

"Avem opt notificări pe Listeria monocytigenes, este îngrijorarea mondială nr.1, după Covid, fiind una dintre cele mai periculoase bacterii. Aceasta afectează toate categoriile de vârstă şi în special persoanele cu sistem imunitar scăzut. Este o provocare pentru toate serviciile veterinare din lume. În aceste sens, controalele noastre merg către produsele alimentare "ready-to-eat", dar şi către zona de legume-fructe, unde igiena este foarte importantă. Avem şapte tone de produse contaminate cu listeria în ultimele luni, de la îngheţată, la peşte şi carne de porc. În septembrie, am găsit un lot de îngheţată, iar săptămâna aceasta tobă contaminată cu listeria. Este extrem de periculos, mai ales că este vorba de un produs tradiţional pentru care care creşte consumul şi cu 200% în această perioadă. Produsul a ajuns din păcate şi la consumator, noi am informat, am pus poze cu lotul, am închis fabrica şi facem ancheta. Nu mai pornim producţia de tobă până nu identificăm cauza contaminării. Din păcate, această bacterie nu se distruge prin fierbere ca salmonella, aici depinde doar de sistemul imunitar al consumatorului", a explicat oficialul ANSVSA.

Importurile de legume şi fructe din Turcia

O altă mare problemă a serviciilor veterinare din România o reprezintă importurile de legume şi fructe din Turcia, de unde vin cele mai multe produse contaminate cu pesticide.

"Am avut o mare provocare anul acesta şi pe zona de legume şi fructe contaminate cu pesticide, provenite din Turcia. 90% din ceea ce intră în România şi ce merge spre Europa pe legume şi fructe vine din această zonă. Vorbim de citrice, portocale, rodii, lămâi, pere, pătrunjel. Turcia este o îngrijorare şi de aceea am propus Comisiei Europene modificarea Regulamentului 1793 pentru creşterea procentului de recoltare şi de interzicere a punerii pe piaţă a transporturilor de legume-fructe până nu ne asigurăm că acestea nu sunt contaminate cu pesticide. Din păcate, România are pârghii limitate în ceea ce priveşte creşterea frecvenţei controalelor. În schimb, putem să ne plângem la Comisie, unde ne întâlnim lunar cu toate statele membre, să spunem că avem o îngrijorare şi să solicităm creşterea frecvenţei şi procentului de recoltare probe, pentru că la import se aplică un regulament pe tot teritoriul UE", a transmis Ponea.

Unii operatori întârzie să anunţe autorităţile

Acesta a susţinut că s-au confruntat cu situaţii deosebite şi pe acest segment, în sensul în care unii operatori întârzie să anunţe autorităţile despre probele contaminate pentru a-şi putea vide marfa, existând suspiciunea că acest lucru este făcut cu intenţie.

"Credem că uneori se întâmplă cu intenţie. De exemplu, operatorul a făcut proba pe autocontrol pe data de 1, i-a venit buletinul pe 7 şi informează autorităţile pe 14, dar el vinde toată marfa în această perioadă. Eu zic ca asta e crimă împotriva copiilor noştri. Avem câteva cazuri, puţine ce-i drept, dar vrem să le reducem la zero şi sa dispunem măsuri extrem de severe prin neanunţarea autorităţilor. Interzicerea activităţii pentru o perioadă de 6 luni şi sancţiuni între 10.000 şi 40.000 lei pentru neanunţare. De asemenea, laboratorul, odată ce are un buletin neconform, are obligaţia să anunţe de îndată autorităţile statului. Sperăm să schimbăm legislaţia privind sancţiunile, HG 984, până la sfârşitul anului, astfel încât acestea să fie mai mari, descurajatoare, şi aplicarea de măsuri complementare foarte severe: interzicerea activităţi pe o perioadă cât mai mare, până la un an de zile în astfel de situaţii", a afirmat Mihai Ponea.

Laborator performant pentru analiza pesticidelor

În acest context, oficialul ANSVSA a precizat că se va realiza în Constanţa un laborator performant pentru analiza pesticidelor din legume şi fructe, cu ajutorul unei investiţii de până la 10 milioane de euro, astfel încât tot ce vine din Turcia în Europa, pe zona de legume-fructe, să intre prin România. În prezent aceste produse intră prin Bulgaria. "Ne dorim să facem un laborator naţional pentru analiza pesticidelor din legume şi fructe. Din analiza noastră în ultimii 3 ani creşte în fiecare an consumul de legume fructe şi astfel şi afluxul de astfel de produse din aceste ţări. Noi vrem să fim pregătiţi cu capacitatea analitică, care nu este uşoară. O investiţie pentru detecţia de pesticide necesită costuri destul de mari atât în echipamente, dar cel mai important, în resursa umană. Îţi trebuie cel puţin un an de zile pentru ca un specialist să poată să emită un buletin de analiză. Detecţia unui pesticid înseamnă să te duci la părţi per milion, adică să măreşti de un milion de ori ca să poţi detecta un pesticid într-o probă. În prezent, avem în România cinci laboratoare pentru detecţia de pesticide în legume şi fructe, iar în alte şapte judeţe se face detecţia de pesticide, dar în produse de origine animală şi furaje", a explicat el.

Ponea a reamintit de controalele efectuate pe sectorul de ouă, unde recent a fost depistată o reţea de fraudă, care colecta ouă din ţări din afara spaţiului comunitar, le eticheta în Grecia, iar ulterior le vindea pe piaţa din România.

"Împreună cu autorităţile din Grecia am depistat că ouăle veneau de la o fermă care nu putea produce 30.000 de ouă pe zi, dar vindea un milion de ouă. Corelând datele şi văzând că nu corespunde capacitatea fermelor am depistat reţeaua de fraudă. Doi retaileri din România au vândut o jumătate de an ouă falsificate şi le-am atras atenţia să-şi verifice atent furnizorii", a menţionat vicepreşedintele Autorităţii.

Oxidul de etilenă

În opinia sa, o altă mare problemă este cea a produselor în care s-a depistat prezenţa oxidului de etilenă, un dezinfectat extrem de periculos care se utilizează în dezinfectarea aparaturii medicale şi a echipamentelor."Vorbim de peste 250 de tone de produse contaminate cu oxid de etilenă. În acest an am retras de pe piaţă milioane de produse: îngheţata, biscuiţi, suplimente alimentare, băuturi energizante. Am avut 76 de alerte, iar ultimul caz este cel de suplimente alimentare într-un lanţ de magazine cu articole sportive, care nu avea autorizare sanitar-veterinară pentru alimente. Mai mult, ei ne-au ascuns această informaţie, că au produse neconforme şi fără să anunţe autorităţile au retras "pe şestache" fără să informeze public consumatorul. Am aplicat sancţiuni către fiecare magazin din România, de ordinul a 100.000 de lei. Ne-a deranjat că au pus afişul de rechemare la sfârşitul unui catalog în care aveau nişte informări. Când se vând aceste produse, ele îţi sar în ochi, se urcă pe tine, şi când trebuie să îl informezi pe consumator că ai greşit, este sub masă. Nu este corect. Acesta nu s-a regăsit în produs ci într-un aditiv, în guma de guar. Deocamdată nu se cunoaşte care este limita gradului de toxicitate pentru sănătatea umană, câte îngheţate trebuie să mănânci ca să provoace cancer peste 10 ani, de aceea, cel mai bine este să eliminăm riscurile şi să retragem produsele de pe piaţă", a concluzionat vicepreşedintele ANSVSA.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News