Crin Antonescu, executat ca la manual. Scenariu gen ”Vizita la Vântu”

Crin Antonescu este obligat să dezmintă un zvon care îi pătează o carieră neasociată, până acum, cu corupția. Zvonul a fost difuzat în spațiul public după toate regulile manualului de manipulare. Încă de săptămâna trecută, pe surse au fost făcute conexiuni între dosarul Uioreanu și fostul președinte PNL. Mai precis, s-a strecurat "informația" că președintele CJ Cluj ar fi recunoscut în fața procurorilor că strângea bani pentru partid, iar Crin Antonescu știa. Zvonul era prea inconsistent ca să merite o replică. Asocieri de acest tip se fac între toți cei arestați și liderii politici. Nu este exclus nici ca Horia Uioreanu să încerce să scape de răspundere, aruncând acuzații fără acoperire către șefii săi din PNL.

Atacul lansat luni de un lider politic, senator și fost ministru, a dat greutate zvonului și l-a obligat pe Crin Antonescu la o reacție. Astfel, majoritatea celor interesați de politică au aflat "acuzațiile" ce i se aduc lui Crin Antonescu. Senatorul Liviu Pop a venit cu date care dau autenticitate scenariului: Crin Antonescu s-a văzut în secret cu Traian Băsescu în 10 februarie. Președintele l-ar fi șantajat cu dosarul Uioreanu, obligându-l să rupă USL și să accepte o rocadă: Ponta-președinte, Antonescu-premier. Pentru a susține scenariul, senatorul Liviu Pop oferă ca dovadă declarațiile lui Traian Băsescu, care a evocat rocada la mijlocul lunii februarie.

Fisuri în construcția senatorului Liviu Pop

Ca orice zvon, cel girat de senatorul Liviu Pop ascunde fisuri care ar putea prăbuși toată construcția, dacă ar fi scuturat puțin. De exemplu, prin afirmațiile sale, Liviu Pop sugerează că Traian Băsescu, autorul presupusului șantaj, ar dori ca Victor Ponta să ajungă președinte. Dacă președintele nu avea acest scop, rocada și, deci, "șantajul cu dosare nu se justifică. Crin Antonescu greșește și nici nu îl expediază în zeflemea pe Liviu Pop, nici nu remarcă hibele de logică ale scenariului. Mai mult, dă greutate cazului, spunând că este cea mai mare mizerie care i se face în ultimii 24 de ani. Dacă în ceea ce privește mita răspunde corect, la obiect, lui Liviu Pop, în ceea ce privește întâlnirea/negocierea cu Traian Băsescu lasă loc de speculații.

Prima greșeală: explicațiile după ieșirea de la guvernare

Acestea sunt extrem de ușor de întreținut. De fapt, prima greșeală a lui Crin Antonescu este și cea mai gravă. Cu impact similar gafei "vizita la Vântu", în finala alegerilor prezidențiale din 2009. În situația lui Mircea Geoană, nu a contat atât de mult vizita în sine, cât faptul că nu a putut oferi o explicație rațională pentru gest. Crin Antonescu se află în aceeași postură, în fața marelui public. Alegerile europarlamentare au dovedit că electoratul nu își explică gestul său de a rupe USL. Miza vicepremier-Iohannis nu stă în picioare.

Să recapitulăm: în ianuarie, la momentul "împăcării" din USL cu Victor Ponta, PNL avea jumătate dintr-o guvernare obținută cu 60% din voturi. Existau șanse să dea un președinte, întărind partidul în coaliția majoritară până la alegerile din 2016, când se putea orienta spre Dreapta ideologică, după ieșirea lui Traian Băsescu în decor. Ocazia unui divorț prin care să ia majoritatea electoratului USL se pierduse în decembrie, când se putea denunța coabitarea, corupția etc. Acum, PNL mai are jumătate din electorat (15%) și poate spera la o fuziune cu partidul pe care l-a înfrânt umilitor în alegeri, urmând să revină la guvernare, dacă va reveni, în 2016! Cu mare noroc, poate plasa la Cotroceni un candidat aterizat de șase luni în partid, dar meritul va fi împărțit cu PDL și restul Dreptei.

Mecanismul zvonului: importanța subiectului plus ambiguitatea datelor

Crin Antonescu n-a reușit să explice această mișcare pe înțelesul oamenilor obișnuiți. De aceea, ei caută explicații. Acesta este mecanismul prin care apar zvonurile. Tamotsu Shibutani a creat și o ecuație cu care experții în comunicare calculează impactul zvonurilor: acesta e direct proporțional cu importanța subiectului pentru public și ambiguitatea datelor despre subiect. USL a fost importantă pentru un bazin electoral de 7,4 milioane. Iar ambiguitatea, așa cum spuneam persistă. Era inevitabil să apară zvonuri, între care pactul secret cu Traian Băsescu să se afle la loc de cinste. În fond, credința potrivit căreia Traian Băsescu folosește dosarele ca să obțină ceea ce vrea nu sunt de ieri, de azi.

Două defecțiuni în scenariu

Prima defecțiune este legată de intersectarea senatorului PSD Liviu Pop cu traseul zvonului. În opinia mea, ar fi o greșeală să folosești ca zvoner un personaj atât de legat de un adversar politic al lui Crin Antonescu. Ca efect, zvonul nu mai are de ce să-l decredibilizeze pe Crin Antonescu în zona electoratului USL, pe care acesta deja l-a pierdut. Adevăratul război se poartă acum în PNL, aflat în prag de Congres. Din perspectiva "cui folosește zvonul", cel mai probabil zvoner ar putea proveni din interiorul PNL. Astfel, zvonerul a obținut o reacție contrară. Crin Antonescu a decis, corect, să dezumfle speculațiile reintrând în cursa electorală.

Klaus Iohannis trebuie să convingă

Greșită a fost abordarea pe care a avut-o după "manevra" lui Klaus Iohannis. Dacă acesta și-a trădat înțelegerea avută cu Crin Antonescu, înainte de alegerile europarlamentare, Crin trebuia să anunțe imediat partidul. Ori, ceva petrecut în data de 26 mai nu are explicație: cum să demisionezi pentru rezultate slabe din funcția de vicepreședinte, lăsându-l în ofsaid pe cel care te-a numit, iar apoi să candidezi pentru cea de președinte, luându-i și locul din partid și cel de candidat? La Realitatea, într-o emisiune transmisă de pe teren propriu, din Sibiu, Klaus Iohannis a dat unele detalii. Cât de convingător a fost, rămâne de văzut".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News