Anul 2023 a fost marcat de fenomene meteo extreme. Ce ar urma în anul 2024

Anul trecut a adus din nou un număr mare de evenimente meteorologice extreme și temperaturi globale record, stabilind un avertisment clar pentru ceea ce urmează să vină.

Temperaturile excepțional de ridicate începând cu vara trecută au făcut ca 2023 să depășească toate înregistrările din 1850 și până astăzi.

Anterior, anul 2016 fusese cel mai cald an înregistrat.

2023 a fost cel mai cald an înregistrat și, de asemenea, a marcat prima dată când în fiecare zi temperaturile au crescut cu câte 1 grad peste măsurile pre-industriale (1850-1900), jumătate dintre acele zile depășind 1,5 grade.

În medie, anul trecut a fost mai cald cu peste 1,4 grade față de nivelul pre-industrial, conform noilor cifre publicate de Agenția Spațială Europeană Copernicus în data de marți (9 ianuarie).

Temepraturile globale ar urma să depășească pragul de 1,5 grade la începutul anului 2024

În timp ce experții argumentează că acest lucru nu înseamnă că planeta a depășit limita de 1,5 grade, convenită la nivel internațional ca un interval sigur conform Acordului de la Paris din 2015, acest lucru stabilește un precedent.

Limitele stabilite în cadrul Acordului de la Paris se referă la perioade de cel puțin 20 de ani în care această temperatură medie este depășită.

Cu toate acestea, concentrările record de dioxid de carbon și metan din 2023 arată eșecul liderilor globali, în special al națiunilor bogate, de a reduce emisiile pentru a limita temperaturile globale.

"Aceasta are consecințe profunde pentru Acordul de la Paris și pentru toate eforturile umane", a declarat Carlo Buontempo, directorul Copernicus.

"Dacă vrem să gestionăm cu succes portofoliul nostru de riscuri climatice, trebuie să decarbonizăm urgent economia noastră", a adăugat el.

"Temperaturile din 2023 probabil că au depășit cele din orice perioadă din ultimii cel puțin 100.000 de ani", a declarat directorul adjunct al Copernicus, Samantha Burgess.

Anul trecut a fost, de asemenea, martorul unor evenimente meteorologice mai frecvente și mai extreme, cum ar fi valuri de căldură, inundații, secetă și incendii de vegetație.

Emisiile legate de incendiile de pădure au crescut cu 30% în 2023, în comparație cu anul precedent, în principal din cauza incendiilor de vegetație extinse din Canada.

Și experții au evidențiat temperaturile ridicate ale oceanelor ca fiind o problemă de îngrijorare crescută.

În ansamblu, concentrațiile de gaze cu efect de seră sunt considerate principala cauză a temperaturilor de suprafață fără precedent în oceane, dar schimbarea climatică în Pacificul tropical între condițiile mai reci (La Niña) și mai calde (El Niño) decât în mod obișnuit a afectat, de asemenea, temperaturile oceanelor anul trecut.

În același timp, experții au spus că valurile de căldură marine au devenit mai frecvente în 2023 decât în anii anteriori - afectând în special Mediterana, Golful Mexic și Caraibe, Oceanul Indian și Pacificul de Nord, precum și cea mai mare parte a Atlanticului de Nord.

Pentru Europa, 2023 a fost al doilea cel mai cald an înregistrat, deoarece 2020 a înregistrat temperaturi ușor mai ridicate.

Europa a avut temperaturi cu un grad peste media 1991-2020 pe tot parcursul anului trecut și în concordanță cu tendințele globale.

UE și-a asumat angajamentul de a reduce emisiile cu 55% (comparativ cu nivelurile pre-industriale) în doar șase ani. Pentru aceasta, a prezentat un pachet larg de reglementări, cu reguli mai stricte care vizează industria poluantă, care acum trebuie să fie implementate și aplicate fără întârziere.

"Provocarea este clară", a spus oficialul Comisiei Europene, Mauro Facchini.

Viitoarele alegeri ale UE și compoziția viitoare a Parlamentului European vor fi vitale pentru modelarea politicii de mediu în blocul format din 27 de națiuni, precum și pentru diplomația climatică în alte locuri, notează EUObserver.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News