Apa trece, prostia rămâne

Poveștile sunt parcă trase la indigo, tot ce le face să fie diferite de cele de anul trecut fiind accentul cu care sinistrații își spun păsul, în funcție de zona geografică de care aparțin. Tabloul salvatorului de la București, ce își întinde generos umărul pe care să plângă bătrânii năpăstuiți, a devenit și el un brend al inundațiilor.

Cum se face ca, in 2014, o tara ca Romania a ajuns de rasul Europei, prin neputinta de a lupta cu suvoaiele, doar Dumnezeu si alesii o pot sti. Ca doar bani europeni si chiar ceva maruntis de la bugetul statului s-ar fi putat gasi pentru refacerea digurilor si chiar ridicarea unora noi. Explicatia e una singura si ma duce cu gandul la o replica a unui edil bucurestean, care argumenta de ce refacerea sistemului de canalizare al Capitalei a fost ani la randul amanata: "Ati vazut pe cineva sa taie panglici electorale prin canale?!".

Asa a fost si cu digurile. Pai ce baron local si-ar fi riscat procentele electorale ingropand banii din parohia lui pe un camp aproape pustiu? Mai bine a plantat panselute, a asfaltat ceva drumuri judetene sau a renovat cate-un spital, pe care l-a dotat apoi cu aparatura luata pe para-ndarat. Iar cand pica inundatia isi incalta repede cizmele de cauciuc, isi sufleca manecile si mergea intre sinistrati unde astepta ceva bonusuri din fondul de urgenta al Guvernului. Partitura asta, jucata corespunzator, a atras in multe randuri chiar simpatia alegatorilor.

Citește și Ponta n-a vrut să se ude. În barcă, pe o apă de câțiva centimetri - VIDEO

Putini stiu insa ca nota de plata a acestei atitudini ne-a fost adusa fix de catre Uniunea Europeana. Ca sa ne urecheze, probabil, pentru indolenta de care am dat dovada ani la rand, europenii ne-au obligat sa intocmim asa numitele "harti de hazard si risc la inundatii". Adica ceva ce putea fi facut doar pe baza constatarilor fiecarui prefect sau presedinte de consiliu judetean, care s-a perindat pe la conducerea judetelor afectate. Fara ele, ni s-a spus clar ca nu mai pupam un cent din banii europeni destinati luptei cu apele.

Dupa inundatiile de saptamana trecuta, prinsi in off side si luati la rost, actualii guvernanti au scapat porumbelul legat de hartile cu pricina. Atat Premierul cat si ministrul Doina Pana au recunoscut ca hartile cu pricina au fost terminate abia anul acesta si ca intocmirea lor a golit bugetul statului de aproape 40 de milioane de euro. Scump, dar merita, s-ar putea spune, avand in vedere ca pe baza lor putem, cel putin teoretic, sa atragem fonduri de ordinul miliardelor.

Morala este insa cu totul alta. Satele lovite de viitura in ziua de Paste nu apar pe hartile pitrocite atata amar de vreme de specialistii mioritici. Deci oricum, pentru aceste zone nu se vor putea lua bani europeni in vederea consolidarii. Iar intrebarea este, la urmatoarea tura de inundatii, despre cate astfel de zone vom mai afla ca au fost omise din scriptele specialistilor? O vor spune probabil urmatorii guvernanti, atunci cand vor baga placa cu "greaua mostenire" si cu incompetenta celor de dinainte, asa cum o fac astazi cei care sunt nevoiti sa se justifice in fata sinistratilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News