Apele Române poartă toată vina pentru nenorocirea din Galați. Ce nu s-a făcut și trebuia să se facă
Ruperea barajelor de la Galați era previzibilă. S-a ignorat cu bună știință controlul periodic pe care Apele Române ar fi trebuie să le execute pe zona barajelor.
În platoul România TV, în emisiunea lui Victor Ciutacu, s-a discutat intens despre inundațiile devastatoare din județul Galați. Dezbaterea a atins punctul culminant în clipa în care s-a adus în discuție Schema cu Riscurile Teritoriale din judetul Galati 2024 și Apele Române.
Reamintim că Apele Române au declarat că inundațiile devastatoare de la Galați au fost cauzate de ruperea a două baraje „administrate de terți”. Până în prezent, nu au fost furnizate explicații privind reglementările legislative care stabilesc în mod clar responsabilitățile administratorilor acestor baraje, precum și ale Apele Române, pentru a preveni astfel de dezastre.
Curtea de Conturi a semnalat, în rapoarte din 2017 până anul trecut, că tragedii similare ar putea apărea oricând în diverse zone ale țării, din cauza lipsei verificărilor adecvate și a insuficienței specialiștilor în cadrul Administrației Naționale Apele Române. De fiecare dată când Curtea de Conturi a publicat un raport, Apele Române a emis o dezmințire. Situația actuală reflectă doar concluziile celui mai recent raport al Curții de Conturi, dar riscul unei noi tragedii rămâne, având în vedere că există încă aproximativ 200 de baraje administrate necorespunzător de „terți”.
Victor Ciutacu a intrat abrupt în subiect: Ați auzit la meteo că o să plouă mult. Dar n-ați auzit la meteo că vine ciclonul.
Antonio Andrusceac: După inundațiile din 2013 și după cele din 2016 a fost făcut un plan de măsuri cu cei de la Apele Române, s-au alocat bani pentru decolmatare...
Victor Ciutacu: Ce să decolmatezi? Amărâtele alea de pârâuri care s-au umflat peste măsură? Știți care-i problema? Primim avertizări meteo publice... Să zicem că se anunță în weekend iar nenorocirea. Întrebarea e: este structura statului, oricare ar fi ea, pregătită pentru ce urmează?
Antonio Andrușceac a intervenit: Înainte de asta trebuia să-i întrebe pe primarii pe acolo... de ce nu au îndiguit, de ce nu curățat canalizările, de ce nu au decolmatat... inclusiv pe Apele Române: de ce lacurile barajelor sunt 40% colmatate...
Verificarea trebuia să se facă permanent
Mai trebuie știut faptul că reprezentanții ANAR nu au clarificat cine era responsabil pentru prevenirea ruperii barajelor în caz de ploi abundente, deși legislația existentă stabilește cu precizie aceste responsabilități. Conform Legii nr. 466 din 18 iulie 2001, care aprobă Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor, barajele sunt clasificate în patru categorii: A. de importanţă excepţională; B. de importanţă deosebită; C. de importanţă normală; D. de importanţă redusă.
Barajele piscicole care s-au prăbușit în județul Galați fac parte din ultima categorie, iar legea specifică ce măsuri trebuie să ia Apele Române dacă aceste baraje prezintă riscuri. Conform legii, un baraj cu risc sporit este acela declarat de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului ca având un potenţial crescut de a provoca daune populaţiei, proprietăţilor şi mediului în cazul cedării. Legea impune ca Ministerul Mediului, prin intermediul Apele Române, să mențină o evidență a barajelor cu risc sporit și să intervină pentru a reduce aceste riscuri.
De asemenea, legea stabilește că expertiza tehnică a barajelor trebuie efectuată de specialiști atestați de Ministerul Lucrărilor Publice pentru construcţii hidrotehnice şi amenajări hidrotehnice. Fiecare expert trebuie să fie certificat de Ministerul Mediului pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor. Legea mai spune că: „În scopul protecţiei populaţiei, a proprietăţii şi a mediului Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului poate majora categoria de importanţă a unui baraj faţă de cea declarată de deţinător şi îl poate declara cu risc sporit. „Lista cuprinzând barajele cu risc sporit şi cele cu categorie de importanţă majoră se aprobă prin ordin al conducătorului acestei autorităţi” - de aici reiese că Apele Române ar trebui să verifice în mod regulat starea fiecărui baraj și să ia măsuri pentru prevenirea dezastrelor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
