Un nou front rece ar putea să se deschidă în tensiunile politice dintre Uniunea Europeană și Rusia pe tema energiei.
De data aceasta în Arctica, scrie Mediafax, conform CNBC. Miercuri, UE a înaintat propuneri care ar putea să o determine să interzică exploatarea de noi zăcăminte de petrol, cărbune și gaze în Arctica, într-un efort de a proteja regiunea de schimbările climatice.
Rusia, unul dintre principalii deținători de teritoriu arctic, unde se găsesc o mare parte din stocurile sale de hidrocarburi și de pește, nu este prea încântată de aceste propuneri, vicepremierul rus Alexander Novak declarând la CNBC că acestea au o motivație politică și sunt absurde.
″Am fost un pic surprins când am auzit despre asta ieri. De ce Arctica, de ce nu Ecuatorul? S-ar putea veni cu o serie de locuri din lume unde producția de petrol și gaze trebuie interzisă", a declarat Novak.
"Această propunere nu are altă motivație decât cea politică", a adăugat el. "Ce ne spun aceste declarații - că trebuie să oprim extragerea gazelor produse în acest moment? Cred că autorii acestor propuneri înțeleg foarte puțin starea reală a lucrurilor", a spus el.
Propunerile UE vin într-un moment în care tensiunile sunt deja mari între Rusia și UE în ceea ce privește energia, și mai ales gazele naturale.
Rusia a declarat că a intensificat livrările de gaze, dar criticii spun că se folosește de exporturile de gaze către regiune în scopuri politice, în special pentru a obține certificarea gazoductului Nord Stream 2. Rusia a negat că exploatează criza gazelor din Europa, președintele Vladimir Putin insistând miercuri la CNBC că Moscova nu folosește gazul ca armă.
Tensiunile din Arctica au crescut deja de mai mulți ani între actorii regionali, în special în lumina expansiunii discrete a influenței politice, economice și militare a Rusiei în această zonă.
Spre deosebire de Rusia, UE este un actor relativ nou în Arctica, iar blocul în sine nu este membru al Consiliului Arctic, un forum interguvernamental care are ca scop promovarea cooperării, coordonării și interacțiunii între statele arctice. Consiliul include statele membre UE Danemarca, Finlanda și Suedia.
Cu toate acestea, UE pare să încerce să își sporească rolul în regiune, iar într-o propunere prezentată miercuri de Comisia Europeană, aceasta a menționat că "regiunea arctică are o importanță strategică majoră pentru Uniunea Europeană, în ceea ce privește schimbările climatice, materiile prime, precum și influența geostrategică".
Arctica este o parte integrantă a economiei și teritoriului Rusiei, iar populația țării din regiune se ridică la aproximativ 2 milioane de persoane - adică aproximativ jumătate din cei ce trăiesc în Arctica la nivel mondial, potrivit Institutului Arctic.
Alexei Chekunkov, ministrul rus pentru dezvoltarea Orientului Îndepărtat și a Arcticii, a declarat în iunie că "Arctica este motorul creșterii economice. Reprezintă 10% din PIB-ul nostru și 20% din exporturile noastre", iar Rusia este conștientă de sustenabilitatea în regiune.
Arctica se încălzește de două ori mai repede decât media globală, potrivit Institutului Polar Norvegian, care a avertizat că "încălzirea regională semnificativă duce la pierderea continuă a gheții marine, la topirea ghețarilor și a calotei de gheață din Groenlanda", cu consecințe drastice pentru oamenii și natura din regiune, dar și pentru întreaga lume.
Novak s-a întrebat dacă propunerile UE înseamnă că oamenii care trăiesc și lucrează în regiune vor trebui să se mute.
"Sunt mulți oameni care trăiesc în zona arctică a Rusiei, există multe așezări și comunități care locuiesc în aceste regiuni, noi producem energie pentru a le susține activitățile. Ce ar trebui să deducem din astfel de declarații - că trebuie să punem capăt cu totul tuturor activităților umane, locuirii în aceste regiuni?", a declarat el joi.
El a precizat că propunerile nu afectează doar Rusia, SUA, Canada, dar și Islanda și Norvegia (care fac parte din Uniunea Economică Europeană dar nu din UE).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu