Are legătură masa corporală cu dimensiunea creierului în cazul animalelor? Cercetătorii explică

Un nou studiu publicat în această lună în revista Nature Ecology and Evolution sugerează că problema provine dintr-o eroare fundamentală a unei presupuneri despre relația matematică dintre cele două mase. Studiul propune un model alternativ, care se potrivește mai bine cu datele și promite explicații pentru mai multe întrebări vechi despre evoluția cerebrală.

Conform studiului, presupunerea generală timp de decenii a fost că relația dintre masa corporală și masa creierului urmează o lege a regulii de trei simplă. Totuși, această relație propusă este intens dezbătută, deoarece nu pare să se aplice tuturor grupurilor de specii. Până acum, cercetătorii nu au reușit să găsească o configurație a acestei ecuații care să funcționeze pentru toate cazurile. Variația între diferențele în cazul mărimii creierului la animale a fost atât de derutantă încât i s-a dat chiar și un nume: the taxon-level problem, potrivit Science Alert.

Urmează o logică matematică relația dintre masa creierului și masa corporală?

Pentru a răspunde la această întrebare, autorii au folosit un set extins de date ce cuprind 1.504 valori ale masei creierului și corpului la mamifere și au analizat ce tip de model se potrivește cel mai bine cu datele.

Autorii au testat mai multe ecuații pentru a construi o curbă matematică și au descoperit că cea care se potrivește cel mai bine era o ecuație polinomială de gradul doi. Caracteristica principală a curbei este că "pe măsură ce mamiferele cresc, rata de creștere a creierului acestora în raport cu masa corporală scade". Astfel, se prezice că animalele foarte mari au creiere mai mici decât cele prezise de modelul liniar – exact ceea ce arată setul de date.

Având o singură curbă la care se poate potrivi relația creier/corp, se permite comparația între grupuri care aveau coeficienți diferiți de modelul anterior. Studiul demonstrează un avantaj al noului model: "[modelul] face posibil studiul tendințelor evolutive în evoluția trăsăturilor (sau a trăsăturilor relative) de-a lungul timpului". În acest sens, se examinează rata la care masa creierului crește – sau, cu alte cuvinte, viteza cu care evoluează creierele mai mari.

De ce corelăm astfel datele?

Nu este surprinzător că primatele au dezvoltat creiere mari excepțional de rapid, însă la fel au făcut și rozătoarele și carnivorele. Doar trei grupuri de animale au arătat o relație de creștere a masei creierului în raport cu masa corporală de-a lungul timpului.

Studiul se concentrează pe mamifere, dar autorii au examinat și un set de date de perechi de masă corporală/creier la păsări și au descoperit că relația curbliniară se potrivește bine și cu acele date. Dar poate cea mai intrigantă enigmă care rămâne de rezolvat este de ce masa creierului și masa corporală sunt corelate în acest mod.

Această întrebare rămâne deschisă, iar răspunsul ei ar putea spune multe despre motivul pentru care animalele au evoluat în maniera în care au făcut-o. Așa cum spune studiul, "căutarea atât a fundamentului teoretic, cât și a celui empiric pentru relațiile curbliniare între specii va duce probabil la contribuții majore în biologie".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News